România se află pe ultimele locuri într-un top al sistemelor de educație din Europa. În cele trei decenii ce s-au scurs de la căderea comunismului, nu s-a reușit o reformă competentă și cu rezultate pentru sistemul educațional al țării. Această perioadă, mai mult ca oricând, accentuează lipsurile bine-cunoscute în cadrul educației.
Pandemia de COVID-19 a marcat o schimbare în ceea ce privește învățământul românesc. Măsurile luate pentru a preveni răspândirea virusului COVID-19, au mutat elevii de pe băncile școlii, într-un mediu online venit într-o perioadă în care educația din România nu era pregătită să facă această trecere.
Lipsa unei infrastructuri care să fie în ton cu anul 2020, dar și analfabetismul digital al cadrelor didactice au determinat ca învățământul să nu mai fie atrăgător pentru tineri. Salariile mici au transformat concurența pe post în una extrem de slabă, făcând rând-pe-rând loc unor cadre didactice modest pregătite.
România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește utilizarea tehnologiei, potrivit unui studiu realizat în 2019. Aceste probleme devin alarmante în momentul în care intervin ca o barieră în procesul didactic.
Conexiunea la internet și lipsa unor cursuri de pregătire, principalele probleme
Mulți profesori din România nu reușesc să susțină orele fie din cauza lipsei de conexiune la internet, a accesului la device-uri, o problemă cunoscută de luni de zile, valabilă în special pentru copiii din familii sărace. Alți profesori absentează din lipsa de cunoaștere pentru utilizarea tehnologiei. În 2020, multe cadre didactice susțin faptul că nu știu să folosească un smartphone, un laptop sau o tabletă. Simion Hăncescu, lider al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a confirmat ceea ce se știa deja:
„Treaba asta trebuia rezolvată de minister, cu cursul de formare. Cine a fost pregătit pentru a preda online? Sunt 8 luni de zile de când a început pandemia, deci era timp suficient pentru organizarea acestor cursuri”.
Echipamentul întârzie să apară
În aceeași ordine de idei, liderul sindical subliniază și problemele legate de lipsa echipamentelor:
„Situația cu echipamentele este dezastruoasă. Niciun profesor nu a primit vreun echipament. Legea este din iulie în Monitor și niciun leu nu s-a alocat pentru laptopuri pentru profesori. Fiecare lucrează cu ce poate. Cu telefoane, cu tablete. Conform ministerului, pentru cei care nu au acces la tehnologie, profesorii trebuie să multiplice materialele și să meargă acasă la elevi. La Călărași de exemplu… Asta este România reală. Există familii cu 5-6 copii, care trăiesc cu venitul minim. Situația este mai gravă decât pare”, a declarat liderul sindical.
Situația adâncește și mai mult conflictul dintre părinți și profesori
Cel mai mult de suferit din această poveste îl are elevul român, prins la mijloc între un sistem incapabil să se adapteze noilor cerințe ale secolului XXI, și situației neprevăzute a pandemiei globale de COVID-19. Iulian Cristache, liderul Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, este convins de faptul că numeroase cadre didactice refuză să susțină orele online, chiar dacă au acces la tehnologie, inclusiv în București:
„Oamenii sunt obișnuiți să primească banii fără să facă nimic și vor să-și bată joc de copiii noștri. Asta vor să facă unii dintre ei. Nu trebuie să facă nu știu ce demonstrație la calculator. Ei trebuie să stea în fața camerei web și să predea. Este rea voință. Am discutat cu părinți. Am trimis sesizări la minister, doar că în momentul în care au spus că vor face vizite inopinate, au sărit profesorii că vor inspecții anunțate”, a declarat Iulian Cristache.
