Senatul american solicită administrației Biden o politică externă mai robustă față de regiunea Mării Negre. Conform unui proiect e lege, senatorii americani au în vedere inclusiv creșterea sprijinului la Marea Neagră din partea SUA, UE și NATO.
Senatul american vrea ca Marea Neagra să devină punct strategic UE și NATO
De altfel, la inițiativa României, Marea Neagră a fost inclusă în noul concept strategic al NATO ca zonă de interes strategic.
Proiectul de lege mai solicită și elaborarea, în termen de un an, a unei strategii care să urmărească angajamentul SUA pentru țările din regiune.
Ucraina negociaza cu Rusia la Istanbul pentru a deschide un aşa-numit „coridor verde” al cerealelor
De partea cealalta, Ucraina speră ca în câteva săptămâni să fie deblocat exportul de cereale prin Marea Neagră. Condițiile în care se va deschide aşa-numitul „coridor verde” au fost discutate la Istanbul de reprezentanţii Ucrainei, Rusiei și ONU, sub mediere turcă. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare.
Ministrul ucrainean de Externe a declarat că acum mingea este în terenul Rusiei.
Pentru țări ca Republica Moldova, Libanul sau Qatarul, importurile de grâu ucrainean sunt cruciale.
Cerealele continuă să fie însă blocate de ruși în depozitele de la Marea Neagră. Și situația riscă să se agraveze odată cu strângerea recoltei de anul acesta.
La negocierile de la Istanbul se caută o soluție pe care Kievul este încrezător că a găsit-o. Într-un interviu acordat revistei spaniole „El Pais”, ministrul ucrainean de Externe a declarat că, în curând, vor fi reluate exporturile de cereale.
„Suntem gata să exportăm cereale pe piaţa internaţională… Suntem foarte aproape de un acord cu Rusia. Problemele de securitate legate de poziţia Rusiei trebuie să fie discutate. Suntem în faza finală şi acum totul depinde de Rusia”, a spus Dmitri Kuleba.
Totul depinde de succesul negocierilor de la Istanbul, care nu este garantat.
În situația unui eșec, Ucraina nu are decât să scoată cerealele pe calea ferată și cea rutieră, ceea ce asigură doar parțial exporturile.
Dar, odată cu eliberarea Insulei Șerpilor, Canalul Bâstroe a devenit operațional, cu acordul părții române.
„În ultimele patru zile, 16 nave au trecut prin Canalul Bâstroe. Intenţionăm să menţinem acest ritm”, precizează Ministerul ucrainean al Infrastructurii.
Pe timp de pace însă, Canalul Bâstroe este motiv de discuții între România și Ucraina.
Construcția acestui canal care leagă Dunărea de Marea Neagră a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect lung de 10 km, care trece prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenții internaționale din domeniul protecției mediului.
