Niciun alt aliat NATO nu a fost vizat de mai multe atacuri teroriste decât Turcia şi, prin urmare, preocupările sale trebuie luate în serios, a declarat Jens Stoltenberg, aflat în vizită la preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto.
Secretarul general al NATO consideră legitime preocupările Turciei în legătură cu statele nordice căci privesc securitatea
Suedia şi Finlanda au solicitat să se alăture alianţei militare occidentale în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, dar cererile lor s-au confruntat cu rezistenţa Turciei, care le-a acuzat că sprijină grupările teroriste.
În timp ce cele două state nordice au anunţat că negocierile vor continua în vederea soluţionării disputei, Ankara a precizat că nu a primit niciun răspuns la cererile sale, inclusiv oprirea sprijinului pentru grupările pe care Turcia le consideră teroriste, ridicarea embargoului asupra armelor impus Ankarei şi extrădarea suspecţilor pe care îi caută.
Orice cerere de aderare la NATO necesită sprijinul fiecăruia dintre cei 30 de membri ai săi. Turcia, care este un aliat NATO de peste 70 de ani, a precizat că nu îşi va schimba punctul de vedere decât dacă ţările nordice vor lua ”paşi concreţi” în privinţa preocupărilor sale.
Stoltenberg a declarat, în timpul unei vizite la Washington, că va convoca oficiali de rang înalt din Finlanda, Suedia şi Turcia la Bruxelles în zilele următoare pentru a discuta problema. Liderii NATO se vor reuni în perioada 29-30 iunie la Madrid.
Principalele solicitări ale Ankarei sunt ca ţările nordice să înceteze sprijinul pentru grupările PKK/YPG pe teritoriul lor şi să ridice interdicţiile de vânzare a unor arme către Turcia. De asemenea, Ankara susţine că embargoul asupra armelor împotriva unui aliat este inadecvat pentru potenţialii membri ai pactului de securitate.
Ursula von der Leyen: ”Sper ca peste 20 de ani, când ne uităm în urmă, să putem spune că am făcut ceea ce trebuie”
La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla în faţa unei ”decizii istorice” la summitul blocului comunitar desfăşurat în perioada 23-24 iunie, în privinţa aderării Ucrainei, relatează dpa.
”Sper ca peste 20 de ani, când ne uităm în urmă, să putem spune că am făcut ceea ce trebuie”, a declarat preşedinta Comisiei Europene în timpul călătoriei de întoarcere din Polonia, cu privire la decizia blocului comunitar în privinţa candidaturii Ucrainei la aderare.
Ea a mai subliniat că provocarea va fi aceea de a obţine o poziţie unificată în cadrul summitului UE, ”care să reflecte amploarea acestor decizii istorice”.
Şefa executivului UE a anunţat, sâmbătă, în timpul celei de-a doua călătorii la Kiev, că decizia Comisiei Europene cu privire la cererea Ucrainei de a adera la blocul comunitar este aşteptată până la sfârşitul săptămânii viitoare.
Von der Leyen i-a reamintit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că, în pofida progreselor înregistrate în privinţa reformelor administrative şi în alte domenii, mai rămân multe de făcut.
