Secretariatul General al Guvernului a fost mereu râvnit de partidul de guvernământ. Considerat un adevărat minister în sine, locul unde se fac şi desfac treburile ţări, SGG trece în prezent printr-o nouă reorganizare, şi o nouă organigramă, deşi ultima a avut loc chiar anul acesta.
Secretariatul General al Guvernului se reorganizează. Ce modificări a făcut premierul Nicolae Ciucă şi cum arată noua organigramă
Din 2016 până în prezent Secretariatul General al Guvernului a trecut prin două mari reorganizări. În 2019, când premierul Ludovic Orban a desfiinţat ministere, au fost comasate activităţi şi structuri la nivelul a 16 ministere, iar SGG a căpătat mai multe puteri şi două companii: Transelectrica şi Transgaz.
Modificări au fost făcute şi de premierul Florin Cîţu, în 2020 atunci când a stabilit că Guvernul trebuie să fie format din 18 ministere şi trei vicepremieri.
În 2022, aparatul de lucru al Guvernului s-a transformat, într-un superminister: s-a scindat în două entități distincte, arondate principalelor partide din coaliție. Secretariatul General al Guvernului, alocat PSD, s-a transformat într-o suprastructură, cu atribuții extinse – va implementa și superviza segmente din PNRR.
O nouă hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile SGG în dezbatere publică
În prezent se află în dezbatere publică, până pe 18 octombrie o nouă hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului.
„SGG desființează toate direcțiile generale înființate în ultimii doi ani de guvernele Cîțu și Orban și se reorganizează conform unor noi atribuții și dispoziții pe care instituția trebuie să le implementeze, așa cum se prevede și în PNRR. Practic, toate posturile de director general vor fi desființate, urmând ca doar unii directori să rămână pe post, iar alții vor deveni șefi de serviciu sau compartiment, în funcție de modificările structurilor lor”, scrie siteul sursazilei.ro.
Argumentele revenirii la direcții simple și servicii, compartimente, în locul celor trei direcții generale sunt legate de „eficientizarea activității”.
Datele oficiale arată că SGG „s-a umflat” în ultimii doi ani cu peste 1.700 de angajați, în condițiile în care la sfârșitul lui 2019, Guvernul PSD lăsa la SGG doar puțin peste 3.000 de angajați. Pe lângă angajările pe bandă, direcțiile simple au fost arondate unor direcții generale, create pentru posturile de director general, cu salarii semnificativ mai mari decât cele ale unui director sau șef de serviciu. Noua organigramă prevede că „numărul maxim de posturi al Secretarului General al Guvernului este de 522, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora”.
SGG are în conducere un membru PSD şi unul PRO România
SGG coordonează și implementează reformele și/sau investițiile aflate în aria de responsabilitate a Secretariatului General al Guvernului, prevăzute în cadrul PNRR. De asemenea, conform noii organigrame, va fi înființat Serviciul aderare OCDE, sub directa coordonare a secretarului general.
Secretariatul General al Guvernului, aparţine PSD şi este condus de Marian Neacșu, care a fost numit oficial în funcția de secretar general al Guvernului, prin decizia premierului Nicolae Ciucă în decembrie 2021.
Exclus din PSD după ce l-a contestat pe fostul lider Liviu Dragnea, trecut o perioadă la Pro România și apoi revenit în PSD, Neacșu a fost numit în iunie 2019 la șefia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
De aproximativ o lună, Neacşu are şi un adjunct, în persoana lui Adrian Ţuţuianu, fost membru PSD, actualmente vicepreşedinte al PRO România.
