Hrănirea omenirii în viitor, în condițiile unei clime în continuă schimbare, s-ar putea face folosind grâul antic vechi de 300 de ani aflat depozitat în arhivele Muzeului de Istorie Naturală din Londra, Anglia.
Privind în viitor, oamenii de știință cercetează 12.000 de exemplare de grâu și rudele acestuia, păstrate în muzeul anterior menționat.
Astfel, celor mai promițătoare mostre li se vor secvenția genomurile în încercarea de a identifica secretele genetice ale soiurilor de grâu mai rezistente. După cum se știe, culturile sunt puse sub presiune de schimbările climatice, dăunători și boli.
Grâul conservat la muzeu
În sute de dosare vechi de carton, aliniate frumos, rând după rând, în seifurile muzeului din Londra este depozitat grâul antic. Iar, fiecare dosar conține frunze uscate, tulpini sau spice de cereale și, uneori, pe toate cele trei.
Dosarele sunt etichetate cu atenție, multe cu un scris de mână frumos pe placă de cupru, care detaliază exact unde și când au fost găsite. Toate etichetele oferă informații utile.
Larissa Welton, care face parte din echipa care digitizează arhiva, astfel încât să poată fi accesată online, a precizat: „Colecția se întinde încă din anii 1700, incluzând un exemplar care a fost colectat în prima călătorie a căpitanului Cook în Australia”.
Mostra lui James Cook este o plantă de grâu sălbatic, subțire ca iarba, destul de diferită de soiurile care cresc astăzi pe câmpuri. Aceste diferențe prezintă o importanță deosebită pentru cercetători.
În acest context, Welton a spus: „Avem exemplare care provin dinainte de introducerea diferitelor tehnici agricole, astfel încât să ne spună ceva despre cum creștea grâul sălbatic sau înainte de lucruri precum îngrășămintele artificiale”.
Cultura de grâu este una dintre cele mai importante din lume
Această cereală este folosită pentru multe alimente, de la pâine și paste, la cereale pentru micul dejun și prăjituri și este o parte esențială a dietei noastre.
La momentul actual, războiul din Ucraina, unde se cultivă o mare cantitate de cereale, a pus în pericol oferta globală.
Însă aceasta nu este singura problemă: schimbările climatice și vremea extremă pe care le aduc acestea au un impact, oamenii de știință calculând că o creștere cu 1°C a temperaturii globale poate determina o reducere cu până la 6,4% a cantității de grâu pe care o putem crește în întreaga lume.
De asemenea, dăunătorii și bolile cauzează determină reducerea randamentului anual estimat cu aproximativ o cincime în fiecare an.
Culturile moderne de grâu sunt în pericol
Odată cu revoluția verde din anii 1950 și 1960, fermierii au început să cultive soiurile care au produs cele mai multe cereale. Însă, ținta lor de a produce cele mai mari recolte a însemnat că alte soiuri au fost date deoparte (inclusiv culturile capabile să facă față extremelor) și diversitatea grâului a fost redusă.
Dr. Matthew Clark, genetician la Muzeul de Istorie Naturală a explicat: „Vrem să putem vedea pe care dintre lucrurile pe care le-am pierdut le-am putea captura și aduce înapoi în soiurile moderne”.
Zone noi unde ar putea fi cultivat grâu
Lumea va avea nevoie de mai mult grâu pe măsură ce populația crește, cu aproximativ 60% mai mult până în 2050.
Prin urmare, oamenii de știință trebuie să găsească soiuri de grâu care să poată crește în locuri în care, în prezent, nu poate fi cultivat, precum și culturi care îi pot rezista unui mediu în schimbare.
„De exemplu, analizând culturile care au putut supraviețui în zone mai marginale, locuri cu climă caldă și uscată, ar putea ajuta mai multe țări în curs de dezvoltare să-și crească aprovizionarea cu alimente”, a declarat dr. Clark, care a precizat că acest lucru s-ar putea realiza prin ameliorarea tradițională a soiurilor, prin modificarea genetică sau prin editarea genelor, o tehnică în care genele pot fi adăugate, îndepărtate sau înlocuite foarte precis.
Cercetători din toate părțile lumii râvnesc la grâul antic
Cercetătorii de la Centrul John Innes din Norwich vânează și ei grâul antic. Se știe faptul că arhiva lor, numită colecția locală Watkins, datează de 100 de ani și conține varietăți din întreaga lume. Grâul este depozitat la o temperatură de 4°C, astfel încât semințele sunt încă viabile, ceea ce înseamnă că pot fi plantate și cultivate.
În acest context, dr. Simon Griffiths a explicat: „Ceea ce vrem să facem este să căutăm variații genetice noi și utile. De exemplu, rezistența la boli, rezistența la stres, randamentul crescut, eficiența crescută a utilizării îngrășămintelor”.
Echipa de la John Innes preia grâul antic și îl încrucișează cu grâu modern; echipa a avut un oarecare succes.
Dr. Griffiths a declarat următoarele:
- „Există o foarte importantă boală a grâului, care este o problemă globală, numită rugina galbenă, și care a fost din ce în ce mai greu de controlat”.
- „În această colecție de grâuri vechi, există noi rezistențe la acea boală, rezistențe care sunt desfășurate de crescători chiar acum pentru a înlătura această amenințare cu adevărat importantă la adresa producției de grâu”.
Se „caută” un grâu mai hrănitor
În prezent, echipa de cercetare este interesată să găsească soiuri de grâu mai hrănitoare.
Astfel, Dr. Griffiths a spus:
- „Ne-am gândit și la conținutul nutrițional al grâului. Știm că putem crește conținutul de fibre, conținutul de minerale al grâului”.
- „Există atât de multă diversitate care nu a fost încă exploatată pe deplin de către crescătorii moderni de grâu și credem că acum putem face asta”, scrie bbc.com.
