În ședința coaliției, UDMR s-a opus din nou, miercuri seara, , desființării Secției Speciale, cu vechiul argument că trecerea competențelor de anchetare a magistraților înapoi la DNA n-ar prezenta garanții împotriva abuzurilor. În acest fel, însăși funcționarea DNA este pusă sub semnul întrebării, din moment ce partide din coaliția aflată la guvernare își exprimă public neîncrederea în instituție.
Dar nu doar UDMR pune sub semnul întrebării activitatea DNA. Se pare că mulți liberali gândesc la fel și vor ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) să nu fie complet desființată. Poate fi salvată cumva prin mutarea ei la Parchetul General. Politicienii au înțeles perfect cât de eficient este instrumentul de intimidare și control al magistraților inventat de Dragnea și Iordache așa că vor să-l păstreze, scrie G4media.
Nimeni nu-și dorește procurori anti-corupție cu adevărat puternici mai ales acum, în următorii patru ani, când vin miliardele de la UE, în total vreo 80 de miliarde de euro. Sunt în joc 30 de miliarde din PNRR și 50 de miliarde din bugetul multianual. Miza este uriașă. Toți vor să acceseze banii cât mai ușor și, dacă se poate, fără frică de procurori. Există, așadar, o înțelegere tacită și, mai ales, transpartinică împotriva justiției.
Chiar șeful DNA a arătat acest fapt într-un interviu recent pentru G4Media.ro:
”Nimănui nu i-ar conveni o instituție sau persoane care ar sta ca un supraveghetor asupra cheltuirii banilor publici”.
Nu doar politicienii fac totul să țină justiția paralizată. Unii magistrați au făcut front comun cu politicienii în dorința lor de a reduce la tăcere sistemul. Vechile rețele din politică și justiție s-au reactivat, este șansa lor să se refacă și să presteze servicii reciproce ca în vremurile bune.
SIIJ deschide acțiuni disciplinare pe bandă rulantă împotriva procurorilor și judecătorilor vocali, pro-reformă, gen Cristi Danileț, Dragoș Călin, Bogdan Pârlog și alții care îndrăznesc să critice public lipsa de voință politică în ce privește desființarea secției speciale, corectarea legilor justiției și adoptarea de măsuri vitale pentru sistemul judiciar.
Șeful Inspecției Judiciare, criticată dur în ultimul raport MCV, poate fi schimbat doar de Consiliul Superior al Magistraturii. Iar CSM este dominat în prezent de magistrați anti-reformiști.
La rândul ei și Înalta Curte a contestat la Curtea Constituțională modificările legislative prin care condiția de vechime pentru a intra în DNA sau DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor e Crimă Organizată și Terorism) scade de la 10 ani la 7 ani.
Scăderea vechimii a fost cerută cu insistență în special de DNA. Instituția se confruntă cu o criză majoră de procurori. Mulți s-au pensionat pe fondul discuțiilor despre o eventuală creștere a vârstei de pensionare prin menținerea condiției de vechime de 10 ani, baza de recrutare este destul de mică. În criză de personal, fără suficienți ofițeri de poliție judiciară și fără resurse tehnice, DNA funcționează la limită, pe avarii. În acest sens, DIICOT a transmis Curții Constituționale un MEMORIU AMICUS CURIAE privind observațiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituționalitatea prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Este vitală coborârea vârstei de intrare în DNA și DIICOT
Ministerul Justiției a reușit să convingă cumva partidele din coaliție să accepte coborârea vârstei de intrare în DNA și DIICOT, însă cei care se opun de această dată sunt magistrații de la Înalta Curte. Lor li se pare nedem să fie anchetați, la o adică, de procurori tineri, cu șapte ani vechime, așa că au atacat modificările, inclusiv scăderea vârstei, la Curtea Constituțională.
În aceste condiții, există riscul major ca judecătorii CCR să se transforme ca de obicei în ultima vreme în legiuitori și să stabilească, de pildă, că un procuror are nevoie de grad de Înaltă Curte pentru a intra în DNA sau DIICOT. Or, sunt foarte puțini procurori cu grad de Înaltă Curte în ambele instituții. La DIICOT ar rămâne cam un sfert din procurori iar DNA-ul ar fi decimat.
CCR ar urma să se pronunțe asupra sesizării trimise de Înalta Curte pe data de 14 iulie. Într-o săptămână vom afla, așadar, dacă DNA mai primește o lovitură, echivalentă cu desființarea, sau va ieși din criza de resursă umană.
Este vizibilă lipsa de voință politică în a reforma cu adevărat justiția. Oficialii de la Bruxelles au constatat că nici o reformă promisă n-a fost dusă până la capăt.
Stelian Ion, Ministrul Justiției, pare să lupte mai departe pentru desființarea secției speciale și pentru reforme, dar nu beneficiază de susținere reală nici de la președintele Klaus Iohannis, nici de la ceilalți parteneri de coaliție. Pare sabotat sistematic și n-ar fi exclus ca liberalii și udemeriștii să preseze pentru remanierea lui, cu acceptul președintelui.
