Încă de pe vremea lui Hipocrate, medicii au legat bolile de vreme, dar un studiu arată cât de răspândită este influența climei asupra sănătății umane.
Oamenii de știință din domeniul mediului și al sănătății de la Universitatea Manoa din Hawaii au analizat peste 70.000 de lucrări științifice medicale despre toți agenții patogeni cunoscuți, care afectează oamenii pentru a realiza o hartă a tipurilor de riscuri agravate de schimbările climatice. Iar rezultatele, publicate în Nature Climate Change, sunt îngrijorătoare, potrivit cercetătorilor.
Ce au descoperit oamenii de știință
Aceștia au descoperit că dintr-un total de 378 de boli umane, 218 boli (adică peste 50%), pot fi afectate de schimbările climatice.
De exemplu, temperaturile mai calde și medii, mai umede, asociate cu creșterea precipitațiilor, favorizează proliferarea țânțarilor, căpușelor, puricilor, păsărilor și mamiferelor care sunt responsabile pentru răspândirea mai multor viruși și bacterii precum dengue, ciuma, boala Lyme și malaria.
De asemenea:
- valurile de căldură determină răspândirea crescută a bolilor transmise prin apă, cum ar fi Vibrio (infecții cauzate de bacterii) și gastroenterita
- furtunile, inundațiile și creșterea nivelului mării conduc la răspândirea holerei, pneumoniei, tifoidei, hepatitei și bolilor respiratorii, boli de piele, etc.
Adaptarea la toate acestea nu va fi posibilă, din punctul de vedere al cercetătorilor, dar o soluție ar putea fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Într-un comunicat, Camilo Mora (un analist de date climatice la Universitatea din Hawaii), autorul principal al studiului, a declarat:
- „Având în vedere consecințele extinse și omniprezente ale pandemiei COVID-19, a fost cu adevărat înspăimântător să descoperim vulnerabilitatea masivă a sănătății care rezultă ca o consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră”.
- „Există pur și simplu prea multe boli și căi de transmitere pentru a ne gândi că ne putem adapta cu adevărat la schimbările climatice”.
De asemenea, Mora a spus: „Nu există nicio speculație aici. Acestea sunt lucruri care s-au întâmplat deja”.
Ca și exemplu, Mora include cazul din 2016 din Siberia, când o carcasă de ren (mort de antrax), veche de zeci de ani, a fost dezgropată când permafrostul s-a dezghețat din cauza încălzirii. Un copil a atins-o, a luat antrax și a început un focar.
Un alt exemplu este o situație trăită de Mora însuși: în urmă cu aproximativ cinci ani, casa lui Mora din Columbia a fost inundată – pentru prima dată apa era în sufrageria lui, creând un teren ideal de reproducere pentru țânțari. Atunci Mora a contractat chikungunya (virusul transmis prin înțepătura de țânțari ce poate provoca inflamarea creierului). Și chiar dacă a supraviețuit, încă a mai simțit dureri articulare ani mai târziu.
Bolile și schimbările climatice
Oamenii de știință s-au concentrat asupra a zece pericole legate de climă dar și de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv:
- inundații
- furtuni
- încălzirea oceanelor
- schimbarea acoperirii solului
- creșterea nivelului mării
- valuri de căldură
- secetă
- incendii
- precipitații
- încălzire atmosferică
Apoi au făcut studii, pe baza cărora au discutat despre bolile umane legate de aceste pericole.
Au analizat, în total, peste 77.000 de lucrări științifice, dintre care 830 prezentau un pericol climatic care afecta o boală într-un anumit loc și într-un anumit timp. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să creeze o bază de date a pericolelor climatice, agenților patogeni, bolilor și căilor de transmitere. Aceștia au realizat chiar și o hartă care arată căile complicate dintre pericole și agenții patogeni. Potrivit studiului, riscurile climatice facilitează expansiunea agenților patogeni.
Totodată, pericolele climatice duc la migrația oamenilor, ceea ce poate provoca sau crește noi contacte cu agenții patogeni, potrivit cbsnews.com