Sistemul de pensii din România va suferi un val mare de modificări în 2023, care vor aduce ajustări considerabile. Pentru a elimina disparitățile sistemice, aceste măsuri includ implementarea unor noi sisteme de calcul al pensiilor.
Cu toate acestea, nevoia de informare și formare pentru pensionari pentru a înțelege și a se adapta la noile schimbări care urmează să fie implementate s-a intensificat, deoarece reformele vor avea un impact semnificativ asupra unui număr mare de persoane și vor necesita adaptări considerabile.
Ce schimbări se aduc sistemului de pensii
Indicele de corecție este poate cea mai importantă componentă care va fi eliminată din pensiile românești. Șeful Casei de Pensii a precizat că acesta va fi scos din metodologia de calcul. Această modificare va fi făcută în cadrul revizuirilor Legii 263/2010.
Indicele de corecție, în opinia lui Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, nu a fost deloc o idee proastă, ci a funcționat doar până când plățile au fost mutate de la angajator la angajat.
„Această lege – 263 – a fost modificată de foarte multe ori. De fiecare dată, modificarea care a avut loc a produs efecte pe viitor, neavând retroactivitate, astfel încât aceste beneficii care s-au introdus de-a lungul timpului au fost în favoarea unor categorii de pensionari și în defavoarea celorlalte categorii de pensionari, care nu au beneficiat de modificare. Trebuie introdusă o nouă formulă de calcul, atât pentru pensiile noi, care intră în plată, cât și pentru pensiile actualmente în plată. În primul rând, această formulă de calcul trebuie să elimine indicele de corecție. A funcționat până în momentul când contribuțiile s-au mutat de la angajator la angajat. Prin noua formulă de calcul trebuie eliminat acest indice de corecție care creează aceste inechități”, a spus, la România TV, Daniel Baciu.
Prevederile actuale nu sunt suficient de explicite
Din cauza ambiguității privind metodele de calcul al pensiilor și a standardelor pentru diferite grupe de vârstă, sistemul de pensii existent în România și legislația aferentă pot da naștere la mai multe procese.
„Trebuie să avem niște parametri foarte clari, când vorbim despre această indexare a pensiilor și să se evite indexările ad-hoc. Practic, aceste indexări să fie foarte clare și foarte previzibile. Vorbim despre reducerea semnificativă a pensiilor anticipate. Și aici nu mă refer la pensiile anticipate ca o categorie de pensii din sistemul public, ci mă refer la faptul că întrunitorul unor condiții speciale de muncă, condiții deosebite de muncă există niște beneficii pentru aceste persoane care au lucrat în aceste condiții grele de muncă. În momentul de față, această reducere este de până la 13 ani.
Deci, dacă discutăm despre vârsta standard de pensionare, se pot pensiona și la 52 de ani. Și vrem să avem o legislație foarte clară privind și aceste locuri de muncă grea, în condiții deosebite și condiții speciale, astfel încât să se știe foarte clar cine îndeplinește aceste condiții pentru a ieși cu aceste reduceri aferente acestor condiții grele de muncă. Pentru că în prezent avem foarte multe procese pe rol, tocmai pe această legislație privind grupele de muncă și trebuie să rezolvăm și această problemă, iar noua legislație să fie foarte clară și predictibilă”, a mai declarat el, conform playtech.ro.
