Trenuri de mare viteză care să lege Bucureștiul de Budapesta nu vom vedea prea curând, deci calea cea mai rapidă de fluidizare a legăturilor dintre Ungaria și România ar fi includerea acesteia din urmă în Spațiul Schengen.
S-ar putea ca, în curând, Ungaria să vină în ajutorul vecinei sale, scrie publicația britanică Emerging Europe.
Discuții opace
Unul dintre lucrurile discutate la întâlnirea dintre premierul ungar, Viktor Orbán, cu omologul său român recent instalat, Marcel Ciolacu, a fost legată de căile ferate.
Deși trenurile nu sunt specificate în comunicatul oficial dat publicității de guvernul român (textual, se vorbea despre “un proiect major de infrastructură cu mari beneficii economice pentru ambele țări”), e foarte posibil ca subiectul căii ferate de mare viteză să fi fost discutat. Printre alți oficiali unguri care au mai vehiculat anterior ideea unei căi ferate de mare viteză se numără ministrul de externe al țării, Péter Szijjártó, care, atunci când a vizitat Bucureștiul, în 2017, a spus că un atare proiect trebuie să devină o “prioritate”.
De atunci, timpul deplasării dintre București și Budapesta mai degrabă s-a mărit: în prezent, trenurilor le trebuie 16 ore ca să parcurgă o distanță de 643 km.
Mișcările Chinei
Construcția unei secțiuni dintr-o linie de mare viteză care leagă Budapesta de Belgrad, capitala Serbiei, a început deja, în mare parte fiind finanțată de China prin programul său cunoscut drept Inițiativa Belt and Road.
Totuși, este puțin probabil ca România să accepte o asemenea finanțare, în ultima vreme, ea arătându-se mult mai sceptică față de China prin comparație cu vecinii săi.
Cum, în prezent, niște surse de finanțare alternative sunt puține și imposibile doar la nivel național (niciunul dintre cele două guverne nu poate acoperi costurile unei noi căi ferate, care ar însemna mai multe miliarde de euro), trenurile rapide dintre București și Budapesta vor rămâne doar un vis pentru viitorul apropiat.
Schengen, ultima speranță
În schimb, cea mai rapidă cale de a îmbunătăți transportul între Ungaria și România la un cost apropiat de zero ar fi admiterea acesteia din urmă în Spațiul Schengen fără frontiere.
Zilnic, cozi întregi de mașini, dar mai ales de camioane, se formează la Nădlac, principalul punct de trecere a frontierei dintre cele două țări.
În luna decembrie a anului trecut, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului European, Austria a respins aderarea României (și Bulgariei) la Schengen. Olanda a spus și ea ‘nu’, deși a pretins că respinge doar Bulgaria, nu și România.
Hai că se poate
Admiterea în Schengen necesită sprijinul unanim al tuturor statelor membre – 22 de state membre ale UE, cărora li se adaugă Liechtenstein, Islanda, Norvegia și Elveția.
Comisia Europeană a precizat de mai multă vreme că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice de aderare, asta făcând ca veto-ul Austriei să fie unul pur politic. “O decizie care ignoră prin reavoință faptul că termenii aderării sunt respectați”, a declarat ministrul român de interne din acea vreme, Lucian Bode, anul trecut.
Pe data de 12 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care se arată că veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean, a prejudiciat semnificativ economia ambelor țări, afectând totodată și clima, dat fiind procentul ridicat de poluare de la frontiere, unde camioanele sunt deseori silite să aștepte zile întregi.
Suedia, care a deținut președinția Consiliului European în prima jumătate a anului 2023, nu a reușit să rezolve problema. Spania, care a preluat președinția organizației în cea de-a doua jumătate a anului 2023, cu începere de la 1 iulie, oferă mai multe speranțe, nu în ultimul rând, din cauză că ea adăpostește o diasporă semnifactivă de români și bulgari. Totuși, ea trebuie încă să confirme susținerea cauzei României și Bulgariei.
Nu e bine cu Belgia
Belgia, țara care va prelua președinția în prima jumătate a anului 2024, nu pare să fie o susținătoare a lărgirii Spațiului Schengen.
Ungaria, care împarte cu România o bună parte din frontieră și care a susținut de multă vreme aderarea țării la Schengen – în pofida disptelor pe care le au în privința altor probleme – va prelua președinția pe data de 1 iulie 2024.
În această săptmână, aflat în vizită la București – deși cu ocazia unei vizite neoficiale – premierul ungar l-a asigurat pe Ciolacu că, în cazul în care România se va afla în afara Spațiului Schengen atunci când țara sa va relua președinția, el va face tot ce va putea ca “să readucă în discuție problema”.
“Ungaria va continua să fie un aliat în privința Spațiului Schengen”, le-a declarat Ciolacu românilor. Un acord pe tema aderării la Schengen până la sfârșitul anului 2024 ar fi perfect pentru un premier cu ambiții prezidențiale și pentru partidul acestuia. În noiembrie 2024, România organizează alegeri parlamentare și prezidențiale.
