“Trebuie să fim pregătiţi chiar de atac chimic sau nuclear”, a declarat comandantul NATO în România
În martie 2022, NATO a convenit să înfiinţeze noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia, pe lângă distribuirea deja a 40.000 de militari, pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
România, sub vizorul Rusiei. Cel mai sumbru scenariu care amenință țara noastră
Despre fapul că țara noastră ar putea deveni următoarea țintă a Armatei Ruse, a vorbit comandantul trupelor NATO din România, Vincent Minguet.
Astfel, potrivit observatornews.ro, Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate NATO a declarat:
„Am fost dislocat aici la începutul lunii martie, imediat după atacul rusesc asupra Ucrainei. NATO a decis să trimită ceea ce noi numim un batalion vârf de lance, un batalion cu aproximativ 800 de soldaţi, cu echipamente pregătite să intervină, să consolideze în scurt timp apărarea pe flancul estic al Europei. Aşadar, batalionul meu a ajuns aici la începutul lui martie. Ni s-a alăturat şi un contingent belgian, cam 300 de soldaţi, plus oamenii mei, 500 de soldaţi. Batalionul a ajuns la 800 de soldaţi şi echipament – mai ales echipament uşor, capabil să fie mobilizat rapid”.
Totodată, colonelul Vincent Minguet a continuat să precizeze următoarele:
- „Acum, eu cred că situaţia de dincolo de graniţă este calmă, este liniştită. Dar iau în calcul cel mai negru scenariu. Misiunile pornesc de la misiuni de intensitate foarte mică – poate aş putea da exemplu protejarea unui coridor umanitar. Pe de altă parte, trebuie să pregătesc oamenii şi pentru un atac sau pentru apărarea frontierei. Chiar şi în caz de atac chimic sau cu arme nucleare. Avem echipamentul, avem totul, dar trebuie să ne antrenăm. Sigur, acesta este cel mai negru scenariu, dar trebuie să îl luăm în calcul”.
- „Misiunea mea aici e să ofer asigurări oamenilor, populaţiei şi să consolidez forţele armate. Ăsta a fost scopul principal. Acum situaţia e alta şi, deşi aş spune că siguranţa nu este un motiv de îngrijorare pentru România, ne uităm peste graniţă. Misiunea noastră este de apărare şi descurajare şi pentru a face asta trebuie să lucrez cu trupele române. Aşa că fac multe antrenamente, avem parteneriate, facem schimb de proceduri şi vedem cum putem obţine anumite capabilităţi”.
- „Nu cred – şi e posibil să mă înşel – că România va fi lovită direct. Cred că ar fi mai inteligent din partea trupelor ruseşti să ne facă pe noi să atacăm. Să organizeze nişte atacuri înscenate … Suntem foarte conştienţi de asta şi trebuie să fim pregătiţi să nu ne lăsăm folosiţi, asta e una dintre îngrijorările mele şi poate un calcul greşit. Una dintre greşelile pe care le-aş putea face ar fi să interpretez greşit situaţia de peste graniţă”.
- ”Trebuie să pregătesc oamenii şi pentru un atac sau pentru apărarea frontierei. Chiar şi în caz de atac chimic sau cu arme nucleare”
- „Suntem foarte îngrijoraţi, ne concentrăm pe această problemă (n.r Insula Şerpilor şi acţiunile Rusiei în această regiune). Din câte ştiu eu, Insula Şerpilor este un simbol, un punct strategic simbolic, un scop strategic. Ca şi cadru militar, trebuie să iau în calcul cel mai rău scenariu. Sunt sigur că Guvernul vostru este mai conştient de pericolul ăsta decât mine. (…) Posibilitatea unui atac (n.r al Rusiei asupra altor ţări) există. Cel mai rău lucru ar fi să ignorăm acest fapt, să spunem că nu există niciun pericol, niciun risc. Ca şi soldat trebuie să iau asta în calcul. Ca şi soldat, ca şi comandant, întrebarea pe care mi-o adresez mie şi personalului meu este ce pot face trupele ruse”.
Pe scurt, conform declarațiilor de mai sus, reiese că deși, situaţia de dincolo de graniţă pare a fi liniştită, trebuie luat în calcul cel mai negru scenariu. În acest context, scopul principal al NATO este acela de a consolida forțele armate astfel încât să fie pregătite şi în caz de atac chimic sau cu arme nucleare.
