Actual

Scandalul pensiilor speciale se adâncește. Specialii iau de 10 ori mai mult decât cei cu pensia minimă

Pilonul II de pensii documentul sursa foto ziarul unirea

Există diferențe enorme între pensionarii obișnuiți și pensionarii „speciali”. Un lucru cu atât mai dificil de acceptat cu cât reformarea sistemului pensiilor de serviciu este un jalon necesar pentru a debloca 700 de milioane de euro din partea Comisiei Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După ce Legea pensiilor speciale a fost respinsă de Curtea Constituțională a României, fiind evaluată drept parțial neconstituțională, iar miniștrii din Guvernul Ciolacu își atribuie unul altuia sarcinile, situația este mai ambiguă ca niciodată. Marcel Ciolacu i-a cerut Alinei Gorghiu, ministrul Justiției, să rezolve situația pensiilor de serviciu; aceasta a transmis că sarcina îi revine ministurl Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Cât de bine trăiesc specialii față de pensionarii obișnuiți?

În afara ieșirii la pensie la o vârstă la care mulți români încă mai au ani întregi de tras în câmpul muncii, pensionarii speciali câștigă de peste 10 ori mai mult decât românii care se califică pentru pensia minimă.

Conform datelor centralizate de Realitatea, aceasta este situația pensionarilor din România:

„Pensia specială media: 14.500 lei
Cea mai mare pensie specială: 50.359 lei
Pensia minimă în sistemul public: 1.125 lei (1,12 milioane de pensionari)
Pensia medie în sistemul public: 2.100 lei”.

De ce s-a opus CCR-ul legii?

Curtea Constituțională a României a respins drept neconstituționale prevederile din Legea pensiilor speciale care vizau angajații din sistemul de justiție. Instituția a transmis că aceste prevederi, precum și lipsa unui cadru tranzitoriu pentru a crește vârsta de pensionare și pentru a elimina anumite sporuri, au dus la decizia de a retrimite în Parlament textul legislativ:

„În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani”.

În acest moment, Legea pensiilor speciale este în curs de modificare, astfel încât să poată trece de Curtea Constituțională. Însă acest lucru ar putea să afecteze atingerea jalonului prin care România ar putea să primească 700 de milioane de euro prin PNRR.