Dacă va fi ales secretar general al NATO, Klaus Iohannis trebuie să se încarce cu energie, să uite de week endurile libere, de vacanţe şi să stea cu harta lumii mai mereu în mână. Procesul de nominalizare a viitorului șef NATO e complicat. O candidatură fără susținerea președintelui american și a marilor puteri europene e inutilă. Uniunea Europeană, de pildă, vrea să-și impună punctul de vedere, după ce Stoltenberg, venit din afara UE, nu a mers mereu pe linia trasată de Paris și Berlin.
Şansele lui Klaus Iohannis la NATO. Cine sunt cele 4 doamne contracandidate preşedintntele României
Spre deosebire de suspansul alegerii unui nou Papă, în cazul nominalizării unui nou șef al NATO nu există o regulă clară și totul se negociază între cei puternici. Washingtonul, care este și principalul susținător financiar al Alianței are, însă, ultimul cuvânt.
Mandatul actualului secretar general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, 63 de ani, a fost extins cu un an, până în septembrie 2023, pentru continuitate și respectarea principiului că nu se schimbă liderul pe timp de război.
Mai este un an până la plecarea lui Stoltenberg, dar agitația a început mai demult. Pe lista care circulă încă de acum un an și despre care a scris și DW au rămas câteva femei care și-au dovedit calitățile, plus președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
„Potrivit diferitelor surse diplomatice, printre favorite se află Dalia Grybauskaitė, 65 de ani, fosta președintă a Lituaniei între 2009 și 2019, cu o poziție de neclintit față de Rusia. De altfel, ea e prima care a numit Rusia un stat terorist, încă din 2014, după anexarea Crimeei”.
„Urmează prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, 45 de ani, care a făcut din țara ei cea mai mare donatoare pentru cauza Ucrainei, dacă raportăm banii investiți în războiul anti-rus la Produsul Intern Brut al micii republici baltice. Kaja Kallas vine dintr-o familie cu tradiții politice, tatăl ei a fost prim-ministru iar în perioada sovietică mama ei împreună cu bunica și străbunica ei au fost deportate în Siberia. Fosta președintă din Estonia, Kersti Kaljulaid, 52 de ani se află și ea printre favoriți”.
Pe listă este şi fostul președinte al Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, 54 de ani, foarte apropiată de familiile conservatoare din UE și SUA.
Potrivit surse diplomatice, citate de Deutsche Welle, Marea Britanie și-ar dori fotoliul de secretar general al NATO, dar mai multe state mari din UE se opun, mai ales că Londra a numit până acum trei din cei 13 secretari generali ai NATO.
Fostul prim-ministru Theresa May s-ar califica pentru funcție și ar avea avantajul că este femeie, dat fiind că Alianța ar vrea să-și demonstreze adecvarea, modernitatea și deschiderea, inclusiv în acest fel.
Războiul din Ucraina ar putea propulsa la vârful NATO pentru prima dată un lider din statele foste comuniste, care se află acum în prima linie a susținerii Kievului în lupta cu Rusia.
Polonia și România, cele mai mari și mai loiale Washingtonului, ar putea avea, în această logică, prima șansă. Ambele au însă propriile probleme cu statul de drept. Varșovia a intrat cu bocancii în justiție și a afectat grav drepturile femeilor, anulând posibilitatea avortului, în schimb a investit mult în apărare, a cumpărat arme sofisticate și s-a arătat dispusă să asigure costurile unei baze americane permanente. Totuși, Alianța prin Tratatul său fondator mizează pe principiile democratice iar nerespectarea lor slăbește NATO.
Președintele Klaus Iohannis a spus marți, întrebat dacă ar accepta o eventuală propunere pentru șefia NATO, că ”dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică”.
El nu a respins nici un moment posibilitatea de a respinge o asemenea propunere pentru a-și duce la final mandatul de președinte al României.
