Sâmbăta lui Lazăr, în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale, care urmează ritul bizantin, este cu o zi înainte de Duminica Floriilor. Sărbătoarea creștină celebrează învierea lui Lazăr din Betania, iar poveste se găsește în Noul Testament Evanghelia lui Ioan.
Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii
Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul s-a petrecut în Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45, scrie alba24.ro.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta lui Lazăr
- În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate.
- Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit.
- Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: ”Vă aşteptăm şi la anul!”.
- Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.
- Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor.
- Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite.
- În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr.
- Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.
