Deficitul bugetar în creștere poate duce la plafonarea salariilor. Într-o mișcare menită să îmbunătățească gestionarea fondurilor publice guvernul a anunțat recent măsuri radicale care vizează veniturile bugetarilor cu salarii mari. Măsurile vor avea un impact major asupra bugetului general.
Aceste măsuri survin într-un context în care cheltuielile publice sunt sub semnul întrebării, iar eficiența lor devine o prioritate națională.
Deficitul bugetar duce la plafonarea salariilor
Un proiect de ordonanță recent propus prevede o serie de schimbări în modul în care sunt remunerați angajații din instituțiile și companiile de stat. Accentul este pus pe cei care dețin funcții de conducere în aceste entități. Conform noilor reguli, salariile bugetarilor cu venituri mari vor fi plafonate. Sporurile vor fi semnificativ reduse sau chiar eliminate. O schimbare majoră vizează și limitarea sporurilor la o sumă maximă de 1.000 de lei.
Aceste măsuri vin ca parte a unui plan de austeritate mai amplu care include și desființarea a aproximativ 200.000 de posturi din administrația publică. Guvernul este determinat să reducă semnificativ cheltuielile bugetare pentru a echilibra bugetul și a face față deficitului în creștere.
În plus față de plafonarea salariilor și reducerea sporurilor, autoritățile au propus și un sistem de remunerare bazat pe performanță. Acest sistem presupune că angajații din instituțiile publice vor fi plătiți în funcție de gradul lor de eficiență și contribuție la instituție. Prin această abordare, guvernul speră să îmbunătățească eficiența administrației publice, care a devenit cunoscută pentru costurile sale ridicate.
Nu vor fi afectați toți bugetarii
Cu toate acestea, măsurile propuse nu vor afecta în mod egal toți bugetarii. Persoanele aflate la conducerea companiilor de stat care generează profituri semnificative pot continua să beneficieze de venituri substanțiale. Banii se vor da în funcție de performanța financiară a entităților pe care le administrează.
Noile reglementări au ca obiectiv principal gestionarea mai eficientă a fondurilor publice și reducerea presiunii asupra bugetului național într-un moment în care responsabilitatea și eficiența cheltuielilor publice sunt esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Guvernul consideră că aceste măsuri sunt cruciale pentru asigurarea unei administrații publice mai responsabile și mai eficiente în România.
„România plăteşte 37% din veniturile bugetare pentru întreținerea aparatului public. Din 2018, suntem pe locul 1 în Europa la cât de scump e aparatul public de întreţinut, este foarte ineficient.”, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, conform România TV.
