Roșia Montană este cea care aduce schimbarea în România. Fisura care a apărut aici atrage încă o dată atenția autorităților că atât centralale cât și oamenii sunt în pericol, dacă nu li se acordă atenție susținută. Acesta este motivul pentru care s-a decis ca toate barajele din țara noastră să fie verificate, cu rol exclusiv preventiv.
S-a decis. Toate barajele din România vor fi verificate pentru a fi prevenite situațiile care pun viața oamenilor în pericol
Luni, 3 octombrie 2022, Comitetul Naţinal pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis, în contextul incidentului de la lacul de acumulare Tăul Mare din județul Alba, ca barajele din întreaga ţară să fie verificate, pentru a preveni stuaţiile care ar putea să pună viața oamenilor în pericol.
Guvernul României, prin reprzentanții săi, a emis un comunicat în acest sens:
„În contextul incidentului petrecut în data de 01.10.2022 la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din județul Alba care a impus adoptarea urgentă a unor acțiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roșia Montană, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, în format hibrid, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în vederea adoptării unor măsuri imediate în scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare.
Prin HOTĂRÂREA nr. 42 din 03.10.2022 a CNSU sunt dispuse măsuri necesare verificării tehnice a calității construcției și siguranței exploatării barajelor aflate pe teritoriul României”.
Totodată, potrivit CNSU – ”controalele/verificările urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanţa privind calitatea în construcţii, evaluarea stării de siguranţă în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existenţa şi funcţionalitatea aparaturii de monitorizare, control şi avertizare, precum şi riscurile la care sunt expuse.”
Controalele urmează a fi realizate până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022. Acţiunile de control/verificare vor avea loc la barajele încadrate în categoriile C şi D, indiferent de deţinător.
Aceleași prevederi emise atestă și faptul că în termen de 10 zile de la emiterea hotărârii, instituţiile centrale sau organizaţiile publice precum şi cele de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, pun la dispoziţia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne listele nominale ale barajelor încadrate în categoriile C şi D, aflate în administrare.
Cele mai impresionante baraje din România
România are peste 3.000 da lacuri și aproape 250 dintre acestea au baraje. Câteva sunt de-a dreptul impresionante și au o istorie fascinantă.
1. Barajul Gura Apelor
Este cel mai mare din România. Se află la intrarea în Parcul Natural Retezat, pe cursul Răului Mare. Desi nu pare la fel de masiv precum celelalte baraje din aceasta lista, dimensiunile sale sunt cu adevărat impresionante – 168 metri înălțime și 400 de metri la bază. Construcția acestui proiect de anvergură a durat șase ani. Specialiștii din domeniu susțin că întreagă structură o depășește de trei ori pe cea a Piramidei lui Keops.
2. Barajul Bicaz
Este cunoscut și sub numele de Izvorul Muntelui. Barajul Bicaz are o înălțime de 127 de metri, iar construcția acestui proiect masiv, care a durat zece ani, a implicat munca a peste 15.000 de oameni, în mare parte deținuți politic. Barajul se afla pe cursul răului Bistriță, nu departe de orașul Bicaz.
3. Barajul Vidraru
Barajul Vidraru este unul dintre cele mai impresionanate proiecte ale perioadei comuniste din tara. Acesta se aflade-a lungul Trasfagarasanului, pe răul Argeș. Construcția acestui baraj a durat mai bine de cinci ani și a costat viață a zeci de muncitori. Totuși, la final, era una dintre cele mai mari astfel de construcții din lume.
4. Barajul Paltinu
Barajul Paltinu este ridicat pe valea răului Doftana în județul Prahova și este construit în forma de arc. De aici poți admira niste chei numite „La Tocile” de către localnici. Mulți oameni de-ai locului susțin că întinderea de apă este că o mare ascunsă în interiorul munților.
5. Barajul Drăgan (sau Floroiu)
Barajul Drăgan este cunoscut și sub numele de Barajul Floroiu. Se găsește la aproximativ 90 de kilometri de Cluj-Napoca. Este construit în formă de arc.
6. Roșia Montană
În germană Goldbach, în maghiară Verespatak, în latină Alburnus Maior, acesta este orașul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Râul Roșia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Culoarea roșiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani. Patrimoniul din Roșia Montană este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv, potrivit unui portal specializat în turism.
Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât celelalte lacuri.