Pe lângă mobilizarea parțială, la 1 octombrie 2022 are loc înrolarea după planificarea calendaristică, în Rusia. Cei care nu vor să meargă la conflictul armat al Rusiei, așa cum îl numește Putin, în continuare, nu au decât alternativa: ”fuga este rușinoasă, dar sănătoasă”.
Rușii care fug din țară nu sunt primiți în statele vecine. Ce poziții au Georgia, Lituania, Polonia, Cehia. Video
Georgia are un mesaj pentru cei care fug din calea războiului: „Niciun rus nu este binevenit aici, bun sau rău.”
Cozi lungi în trafic se formează la granița de nord, la 2.000 de kilometri de Moscova. Prețul zborurilor către orașele din apropierea graniței a crescut de zece ori. Toate scuterele din Vladikavkaz au fost vândute, tot cu același scop de a traversa granița.
Țările baltice de frontieră ale Rusiei, Estonia, Letonia și Lituania, care se află la granița cu Rusia, și-au închis porțile pentru rușii care fug, cu interdicție de viză, la fel ca și Polonia. Și Cehia.
Aproximativ 15 % dintre cei care părăsesc Rusia se îndreptau anterior spre Armenia, dar luptele de la granița cu Azerbaidjanul au făcut ca această destinație să devină mai puțin atractivă. După Turcia, Georgia rămâne cel mai popular loc de plecare.
Prin urmare, singura variantă de a intra în toate aceste țări este obținerea vizei de intrare.
Declarația Poloniei
Polonia a transmis, prin repreentanții săi, vineri, 23 septembrie 2022, că nu va adăposti ruşi care încearcă să fugă de mobilizarea parţială din ţara lor, după ce unii tineri ruşi s-au grăbit spre frontiere pentru a scăpa de măsura anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin.
„Nu vom permite unui grup de ruşi să intre în Polonia în mod generalizat, nici măcar acelora care susţin că ei fug de mobilizare”, a declarat vineri ministrul adjunct de interne polonez, Maciej Wasik, pentru postul public de radio, potrivit Agerpres.
Imaginile de la mobilizare postate pe Twitter sunt de un tragism inimaginabil. Drame sunte de ambele părți ale baricadei.
First clips coming out of Russia this morning of draftees saying bye to their families. This from a small town in Yakutsk. Credits @taygainfo pic.twitter.com/tlaVRoDgLT
— Pjotr Sauer (@PjotrSauer) September 22, 2022
Excepții de la regulă
Doar în cazuri individuale, atunci când un cetăţean rus poate dovedi că este supus torturilor sau persecuţiilor din motive politice în Rusia, se vor putea aplica regulile privind azilul în Polonia şi persoana respectivă ar putea obţine protecţie, a adăugat Wasik.
Lituania, o poziție dublă
Charles Michel, președintele Consiliului European, a îndemnat Europa să dea dovadă de „deschidere față de cei care nu doresc să fie instrumentalizați de Kremlin”, într-un interviu, citat de The Guardian.
„În principiu, cred că … Uniunea Europeană [ar trebui] să îi găzduiască pe cei care sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice. Dacă în Rusia oamenii sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice, pentru că nu urmează această decizie nebună a Kremlinului de a lansa acest război în Ucraina, trebuie să luăm acest lucru în considerare”, a declarat Charles Michel, după ședința ONU.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat, însă, că țara sa nu va acorda azil rușilor care fug din țară. „Rușii ar trebui să rămână și să lupte. Împotriva lui Putin”, a scris el, vineri, pe Twitter.
Și poziția Cehiei
Adoptând o poziție diferită de a unora dintre colegii săi din Uniunea Europeană, Republica Cehă a declarat, joi, 22 septembrie, că nu vor fi eliberate vize umanitare pentru rușii care fug din țara lor, potrivit Infoactual.
Într-o declarație obținută de AFP, Jan Lipavsky, ministrul ceh de externe, a declarat următoarele: „Înțeleg că rușii fug de deciziile tot mai disperate luate de Putin. Dar cei care fug din țara lor pentru că nu vor să îndeplinească o datorie impusă de propriul stat nu îndeplinesc criteriile pentru a primi vize umanitare”.
Concluzie: O reuniune de urgenţă va avea loc luni la Bruxelles în scopul coordonării la nivelul Uniunii Europene a problemei cetăţenilor ruşi care încearcă să intre în state membre UE,pentru a scăpa de ordinul de mobilizare parţială din ţara lor.
