Rezistența Rusiei în fața sancțiunilor i-a surprins pe experți în primele luni ale războiului din Ucraina, dar există tot mai multe semne că o izolare tot mai profundă va avea ca rezultat o economie ofilită în anii următori și o poziție mult diminuată ca superputere energetică.
De când a absorbit primele lovituri ale sancțiunilor occidentale, Rusia a ripostat în mare parte prin blocarea Occidentului, făcând comerț exclusiv cu țări „prietene” și consolidând parteneriatele cu națiuni care pot suporta să facă afaceri cu un stat paria.
A avut un oarecare succes în a semăna haos prin intermediul armelor sale în comerțul cu energie, oprind recent fluxurile de gaz către conducta Nord Stream 1, care este esențială pentru Europa, vânzând în același timp combustibilul rămas la clienți precum China și India. Vânzările de energie către aceste două țări au adus Rusiei peste 24 de miliarde de dolari numai în primele trei luni ale războiului.
Dar, sub demonstrația sfidătoare de rezistență a lui Putin, se conturează semne că Rusia va plăti un preț mare din cauza izolării pe termen lung, potrivit lui Yuriy Gorodnichenko, economist la UC Berkeley.
„Ceea ce își propun să facă este o rețetă pentru stagnare pe termen lung”, a declarat Gorodnichenko pentru Insider, arătând spre alte națiuni izolate cu cele mai slabe economii din lume, în special Coreea de Nord, Afganistan și Cuba.
Izolarea Rusiei a început cu adevărat în 2014, înrăutățindu-i poziția economică în perioada premergătoare invaziei sale în Ucraina. Țara a înregistrat un PIB de 1.780 de miliarde de dolari în 2021, în scădere de la 2.060 de miliarde de dolari cu șapte ani mai devreme. Fondul Monetar Internațional estimează că PIB-ul va scădea cu încă 6% în acest an.
„Ceea ce se întâmplă este că [izolaționismul] reduce numărul de produse pe care [Rusia] le poate cumpăra”, a declarat Jay Zagorsky, profesor de piețe la Universitatea din Boston. „Poate cumpăra doar produse agricole indiene, poate cumpăra doar produse manufacturate chinezești, chestii de acest gen. Iar atunci când te limitezi la o anumită țară, de multe ori ajungi să nu obții cea mai bună calitate sau cel mai bun preț.”
Aceasta înseamnă că interdicția de plată a Rusiei asupra „neprietenosului” dolar american – care acoperă 88% din tranzacțiile valutare globale – reprezintă o barieră uriașă, permițând vânzătorilor să perceapă o primă și să facă importurile mai scumpe.
De la război încoace, comerțul cu țările care au impus sancțiuni a scăzut cu 60%, iar comerțul cu țările care nu au impus sancțiuni a scăzut cu 40%, a subliniat economistul Paul Krugman într-un articol de opinie recent, citând date de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
Toate acestea au un impact deosebit de puternic asupra exporturilor de energie ale Rusiei
Anul trecut, vânzările de petrol și gaze au reprezentat 45% din PIB-ul Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cu toate acestea, creșterea și menținerea producției de energie pe termen lung depind de capacitatea de a achiziționa utilajele și tehnologia necesare pentru a alimenta industria, mare parte dintre acestea fiind produse în Occident.
„Multe dintre kiturile și utilajele de explorare a câmpurilor petroliere sunt extrem de high-tech. Vorbim de sisteme GPS și de roboți care controlează lucruri aflate la mare adâncime în subteran. Nu este vorba doar de o gașcă de băieți cu o țeavă mare și o grămadă de ciocane”, a spus Zagorsky.
Incapacitatea de a investi în această tehnologie va fi un obstacol major în calea dominației Rusiei pe piața energetică în viitor, mai ales în condițiile în care Europa, aflată în criză de energie, cheltuiește miliarde de dolari pentru a crește producția în următorul deceniu.
Rusia a rămas fără clienți pentru cumpărarea de petrol
De asemenea, acest lucru este agravat de faptul că Rusia își vinde acum petrolul doar câtorva clienți eligibili. Astfel, țări precum China și India au obținut reduceri substanțiale la țițeiul rusesc – și posibilitatea de a vinde petrol și gaze altor cumpărători pentru a face profit. Acest lucru nu numai că reduce veniturile din energie ale Rusiei, dar forțează națiunea să cedeze o mare parte din puterea sa pe piața petrolului, a declarat Gorodnichenko.
Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care Rusia și-a înregistrat discret pierderile de la război încoace. Ministerul rus de finanțe nu publică rapoarte lunare, dar documentele interne analizate de Bloomberg au constatat că Rusia a suferit „pierderi directe” de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale, iar excedentul său bugetar a scăzut cu 137 de miliarde de ruble, sau 2,1 miliarde de dolari, începând cu luna august.
„Faptul că nu publică o mulțime de date economice indică faptul că știu că există costuri, dar ar dori să ascundă amploarea acestora”, a declarat Don Hanna, economist la UC Berkeley, pentru Insider. „Toate acestea sunt menite să ascundă consecințele invaziei Ucrainei asupra economiei rusești”.
