România trebuie să modifice Codul Muncii până la 1 august 2022, pentru că altfel riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Angajatorii vor fi obligați să furnizeze, în scris, mai multe informații decât în prezent despre raporturile de muncă sau să scadă perioada de probă a angajaților.
România trebuie să modifice Codul Muncii până la 1 august. Riscăm o procedură de infringement din partea Comisiei Europene
Ministrul muncii, Marius Budăi a anunţat că săptămâna viitoare se depune inițiativa legislativă la Parlament, iar până la sfârșitul sesiunii va trece de Senat, prima cameră sesizată, urmând ca în luna septembrie, în prima sesiune, să treacă și de Camera Deputaților, nefiind nici un risc de infringement până atunci.
Sunt două directive europene, de fapt, pe care trebuie să le transpunem în Codul Muncii. În proporție de 40 la sută, prevederile acestor două directive se regăsesc deja în Codul Muncii din România. Sunt două directive care au fost finalizate pe perioada în care România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene. Una din ele, are drept scop protejarea drepturilor lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și cealaltă prevede echilibrul dintre breasla profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.
„Sunt două directive extrem de importante, pentru că prima practic asigură transparentizarea condițiilor de lucru și o mai bună informare a lucrătorilor asupra condițiilor de lucru ulterioare și a salariului și a doua practic asigură un echilibru dintre viața profesională și cea privată, atât a îngrijitorilor, cât și a părinților”, a explicat sâmbătă, la Digi24, ministrul muncii, Marius Budăi.
Condiţiile de muncă ale salariatului este cel mai important subiect de discuţii.
„În primă fază, noi trebuie să ne asigurăm că punem la dispoziția salariaților un pachet de informații actualizate și extinse asupra condițiilor de muncă și a salariului, așa cum prevede directiva, și creăm practic prin această directivă noi drepturi minime, precum dreptul la o mai mare vizibilitate de exemplu a muncii pentru cei care lucrează în program variabil, posibilitatea de a se trece la o formă de muncă mai stabilă a lucrătorilor sau de a primi un răspuns în scris sau drepturi la formare profesională obligatorie, prin deducere din salariu a cheltuielilor”, a declarat ministrul muncii.
De asemenea, putem introduce contractul de muncă cu programul fracționat. Este deja o prevedere care este în Codul Muncii din România și de asemenea introducerea dreptului la concediu de îngrijitor și acordarea unui concediu paternal cu o durată de minim 10 zile”, a detaliat ministrul muncii.
Ministrul muncii: Veniturile angajaților trebuie să crească
Întrebat ce alte modificări sunt luate în calcul pentru a crește calitatea vieții angajaților din România, ministrul a spus că „în primul și în primul rând” este vorba de venituri, care trebuie să crească.
„Discutăm, acum chiar sunt la Geneva, la Organizația Internațională a Muncii. Am avut o discuție astăzi și cu partenerii sociali din România, cu sindicate și patronate. Ne gândim la implementarea în primul rând, până la sfârșit de an, a legii dialogului social, care să asigure un dialog social onest, în ambele sensuri, între angajat și angajator. După care, bineînțeles că trebuie să venim cu măsuri de sprijin pentru mediul privat, pentru a putea crește veniturile lucrătorilor din mediul privat”, a declarat ministrul.
În ceea ce priveşte aceste măsuri de sprijin, ministrul a spus că e vorba despre cele pe care le-a promovat și în vechiul său mandat – ucenicie, încurajarea angajării lucrătorilor de peste 50 ani, sprijin a angajării lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, granturi de lucru pentru mediul privat sau măsuri de creștere a salariului minim cu o fiscalizare mai mică.
„Suntem într-o situație delicată și trebuie să luăm măsuri echilibrate, că din dorința de a face mai bine, să nu stricăm”, a punctat Marius Budăi.
