Social

România, sinonim pentru sărăcie. Documentul care ar trebui să le dea de gândit guvernanților

Foto: Playtech.ro
FOTO: playtech.ro

Eurostat a publicat astăzi un raport care ne plasează din nou la coada Europei. Din păcate, rezultatele analizei efectuate de oficiul european de statistică indică faptul că mai mult de o treime din numărul total al populației au fost expuși anul trecut în fața sărăciei și a riscului de excluziune socială, fiind de departe cel mai mare procentaj înregistrat la nivelul Uniunii Europene în anul 2022.

Potrivit sursei amintite, echivalentul a peste 21% din populația Uniunii Europene adică 95 de milioane de europeni s-au confruntat cu riscul de sărăcie și excluziune socială. Altfel spus, au trăit într-o gospodărie care s-a confruntat cu cel puțin una din situațiile următoare: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă s-au au locuit într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

România din nou la coada Europei

Oficiul european de statistică a consemnat faptul că cifrele nu s-au modificat prea mult față de contextul economic al anului 2021, în linii mari cifrele au rămas relativ stabile. În 2021, numărul persoanelor care s-au confruntat cu riscul de sărăcie și excluziune socială a fost de 95,4 milioane.

Așa cum am menționat deja, din rândul statelor membre a Uniunii Europene, România a avut cea mai mare pondere a persoanelor vulnerabile cu un procent de aproape 35%, urmată de țara vecină cu o pondere de 32,2%. Am fi tentați să considerăm că statele mai dezvoltate stau ceva mai bine la acest capitol, dar se pare că probleme în acest sens au înregistrat și Spania și Bulgaria, ambele state au raportat 26%.

În timp ce în Polonia, Cehia și Slovacia numărul persoanelor aflați în risc de excluziune socială și sărăcie nu depășește 16 procente din numărul total al populației. La nivelul Uniunii Europene o analiză defalcată relevă faptul că riscul de sărăcie și excluziune socială este mai pronunțat în rândul femeilor decât în cel al bărbaților, cu un procent de 22,7% pentru femei spre deosebire de 20,4%.

 Adolescenți români renunță la studii pentru a intra pe piața muncii

Totodată, un pic mai mult de o cincime din populația Uniunii Europene care au locuit într-o gospodărie cu minori dependenți de părinții s-au confruntat cu riscul sărăciei și a excluziunii sociale. În ultima perioadă, tot mai mulți tineri abandonează școala pentru a intra pe piața muncii în pofida tuturor măsurilor luate de guvernanți pentru a preveni și combate abandonul școlar.

Și în acest sens cifrele înaintate de Eurostat sunt extrem de îngrijorătoare, 15% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 19-24 de ani au cel mult opt clase. În aceste condiții singurele locuri de muncă disponibile pentru aceste categorii sociale sunt doar cele din construcții. este și cazul lui Gabriel Dumitrache care a explicat principalul motiv pentru care nu a putut termina măcar cele 10 clase obligatorii, potrivit DCnews.ro.

Din cauza lipsei de bani, pentru că în România, ca să te ţii de şcoală, să îţi continui studiile, îţi trebuie bani, să te ajute părinţii. Ce am realizat, aici, în Belgia, poate nici într-o viaţă de om nu realizam în România,”