Dragoş Cabat, membru al boardului CFA România a afirmat, marți, că România ar putea trece la moneda unică europeană, cel mai devreme în anul 2030.
Potrivit lui Dragoș Cabat, pentru a se realize această trecere, la nivel politic ar trebui să existe o decizie de a încerca să intrăm măcar în anticamera zonei euro şi să reîndeplinim condiţiile de la Maastricht.
„Ne ducem spre 2030”
„În ceea ce priveşte întrebarea: ‘Dacă şi când ar fi util şi am putea să adoptăm moneda unică?’, este greu de spus în momentul acesta. Util în mod clar ar fi pentru că am şti care ne este locul într-adevăr în Uniunea Europeană.
Dacă adoptăm moneda unică vom avea atât veniturile cât şi costurile în moneda unică şi va conta atunci foarte mult cât de pregătiţi suntem pentru că, altfel, românii vor avea tendinţa să plece din ţară şi mai tare. Acesta este unul dintre marile riscuri de a adopta moneda unică fără să fim pregătiţi temeinic pentru acest lucru.
Dacă putem să o facem, nu putem în momentul acesta – şi cred că, din cauza crizei de coronavirus, din nou se va amâna un pic momentul aderării. Probabil că, în clipa aceasta, ne ducem spre 2030 în ceea ce priveşte momentul adoptării monedei unice, dacă o vom face. Normal ar fi să o facem.
Foarte bine ar fi însă ca la nivel politic să existe o decizie de a încerca totuşi să ne apropiem, să intrăm măcar în anticameră – şi să reîndeplinim condiţiile de la Maastricht. Nici cu acestea nu se ştie exact ce se mai întâmplă. În momentul acesta nu prea le mai îndeplineşte nimeni şi nici noi, bineînţeles, nu le îndeplinim.
Într-un fel, adoptarea monedei unice este în aer şi ca ‘timing’ si ca posibilitate de a se întâmpla într-un viitor apropiat”, a menţionat Dragoş Cabat, la un eveniment organizat de Asociaţia CFA România.
Condițiile impuse de Comisia Europeană
Potrivit Raportului de convergenţă pe 2020 publicat în iunie 2020 de Comisia Europeană (CE), România nu îndeplinea niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, Dragoş Cabat a subliniat că „oamenii sunt deosebit de speriaţi de evoluţia cursului când, de fapt, cursul se modifică cu 1,2,3, maximum 5% pe an”, menţionând că volatilitatea cursului de schimb este „deosebit de redusă în ultima perioadă”.
„Realitatea, dacă ne uităm pe statistici, este cu totul alta. Si aici este o mare diferenţă între efectul real şi psihologie pentru că oamenii sunt deosebiţi de speriaţi de evoluţia cursului când, de fapt, cursul se modifică cu 1,2,3, maximum 5% pe an. În anii în care se modifică cu 5% este chiar o perioadă în care s-au întâmplat lucruri, dar volatilitatea cursului de schimb este deosebit de redusă în ultima perioadă şi, atunci când se întâmplă ceva volatilitate, este determinată şi de factori regionali, adică ne mişcăm şi noi cu leul aşa cum se modifică şi polonezii şi cehii, toate ţările din Uniunea Europeană care nu au încă moneda unică.
Se mai modifică în cazul României şi ca urmare a deficitelor pe care le avem şi a inflaţiei mai mari decât media Uniunii Europene”, a mai spus Dragoş Cabat.
