Lucian Bode, Ministrul Afacerilor Interne din România, împreună cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, au semnat un memorandum de înțelegere pentru a lansa un proiect-pilot. Scopul acestui proiect este implementarea unor noi instrumente în ceea ce privește azilul, returnările, managementul frontierelor și cooperarea internațională în România.
Această inițiativă vine ca urmare a deciziei Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, invocând problemele legate de migrație.
România continuă demersurile de aderare la Spațiul Schengen
„Am decis să ne alăturăm acestui proiect ca un semnal de angajament profund în aceste vremuri pline de provocări, pentru a arăta încă o dată că România a acționat întotdeauna în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE, că dorința noastră este în continuare să fim parte la soluțiile comune și să sporim încrederea în valorile europene comune“, a subliniat șeful MAI, Lucian Bode.
Nicolae Ciucă, primul ministru al României a susținut că acest proiect va arăta partenerilor europeni „modul în care bunele practici românești în aceste domenii pot fi implementate la scară largă“.
Ylva Johansson a dat asigurări privind sprijinul complet al Comisiei Europene: „Prin acest proiect-pilot, România aduce o contribuție extrem de valoroasă la efortul european comun de a gestiona provocările migrației într-un mod eficient, comun și unit“.
Proiectul va fi implementat cu sprijinul operațional, tehnic și financiar al Comisiei Europene și al instituțiilor specializate ale Uniunii Europene, precum Agenția UE pentru Azil, Europol și Frontex.
Conform declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu pentru publicația „Adevărul“, proiectul va însemna o implicare mai intensă a Frontex prin resurse umane și tehnice pentru a proteja frontierele, dar și un schimb rapid de date cu Uniunea Europeană și celelalte instituții din Spațiul European.
Proiectul poate fi util și în cazul războiului din Ucraina
„Înseamnă și partea de formare, de suplimentare a personalului care se ocupă, înseamnă monitorizarea circuitului informațional la nivelul statului, înseamnă, practic, identificarea dispozițiilor tehnice care pot aglomera protecția la frontiere, dar și gestiunea refugiaților care ajung în țară“, a explicat Negrescu.
În plus, programul poate fi folositor şi în cazul războiului din Ucraina și a încercărilor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova. „E clar că riscurile de securitate în regiune cresc, există noi riscuri și ca atare este nevoie de o cooperare mai bună între instituțiile din statele membre și instituțiile europene“, a explicat europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.
Acesta a mai declarat că: „Sperăm că în contextul în care acest flux deja a început să se reducă din luna noiembrie a anului trecut, Austria va arăta bunăvoință și va avea o poziție favorabilă României. În caz contrar, va trebui să tragem concluzia că declarațiile Austriei au avut doar un caracter populist blocând intrarea României în Schengen din cauza fluxului de migranți, care, de altfel, nu veneau din România și nu treceau prin România“, a completat Mureşan.
