Conform Institutului Național de Statistică (INS), România se depopulează din ce în ce mai mult. Principalul motiv este acela că românii pleacă în străinătate, în primul rând pentru muncă, dar și din alte motive conexe.
În 2022, migrația externă definitivă a fost de 50.000 de persoane. Astfel, a depășit recordul impus în anul 1990, atunci când s-au deschis granițele. În ultimii 33 de ani, 250.000 de români au hotărât să plece de tot spre alte destinații. Astfel, a fost dislocată o populație la fel de mare ca și județele Sălaj sau Covasna, ori aproape de dimensiunea muncipiului Constanța.
Motivele din spatele marelui exod
Sociologul Dumitru Sandu a făcut o analiză a situației:
„Cifra din 2022, cea mai mare dintre cele raportate de INS în ultimii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au plecat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vorbeşte de un trend de lungă durată de nemulţumire consistentă a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică. Politicienii, mai ales, au tendinţa de a economiza problema, de a o interpreta prin lentilă strict economică. E corect, dar nu suficient. Această ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vorbeşte şi de o proastă funcţionare a instituţiilor economice şi de servicii publice din România”, a declarat acesta pentru ZF.
În afara nemulțumirii față de sistemul de stat al României, care se încadrează în categoria „căutarea unei vieți mai bune” în sondajele la care au răspuns migranții externi de origine română, Institutul Național de Statistică a prelevat date conform cărora românii pleacă în căutarea unor oportunități de muncă, precum și pentru a fi alături de partenerul de viață.
Cum arată românul standard care migrează?
Conform datelor Institutului Național de Statistică, românii care emigrează tind să aibă studii superioare în aceeași măsură ca și alți europeni care își părăsesc țara natală pentru a ajunge la mai bine. De asemenea, un număr semnificativ dintre românii care aleg să-și creeze destinul în diaspora au studii postuniversitare. Ei se specializează de regulă în domeniul sanitar, în management, în construcții, și într-o mult mai mică măsură în învățământ.
Chiar dacă s-ar crede că agențiile de recrutare sunt aproape singura metodă prin care românii ajung să lucreze în alte țări, adevărul este că aproape jumătate își caută pe cont propriu un post. De asemenea, mulți rămân angajați la aceiași firmă la care erau și în România, dar care a hotărât să-i integreze într-un proces de relocare.
