„Am fi putut fi complet independenți de importurile de gaze încă din acest an. Statul român a avut toate atuurile necesare pentru a face acest lucru”
În prezent, România este dependentă de gazul rusesc în fiecare iarnă, importând între 20 și 30 % din necesarul de consum.
Ce declară jurnaliștii din Germania
Potrivit publicației Mitteldeutscher Rundfunk, această situație s-ar putea schimba, însă, dacă țara și-ar dezvolta uriașele rezerve de gaze naturale din Marea Neagră. În acelși timp, jurnaliștii de la publicația germană se întreabă și cât de sigură este producția de gaze naturale în Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina.
Totodată, ei susțin că țara noastră are capacitatea să spargă monopolul gazelor rusești, în contextul în care, de câteva săptămâni, România beneficiază pentru prima dată de propriile rezerve de gaze naturale, pe care le-a dezgropat din adâncurile Mării Negre.
Producția de gaze naturale a început în Iunie 2022
La sfârșitul lunii iunie au fost înregistrate primele livrări, moment în care ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a spus că românii au așteptat mai bine de 8 ani ca legislația să permită extragerea gazelor.
Abia în luna Mai 2022 a fost modificată noua Lege Offshore, iar producția de gaze naturale a început în luna iunie 2022.
Volumul actual de producție al companiei Black Sea Oil & Gas acoperă în prezent 5 % la sută din necesarul anual de gaze al României, adică doar o fracțiune, dar cel puțin e un început, întrucât România are zăcăminte imense de gaze în zona sa economică de la Marea Neagră, care trebuie doar dezvoltate.
Zăcământul ar permite României să-și acopere propriile nevoi de gaze naturale timp de mai bine de 10 ani
Desi România are un enorm potențial neexploatat până acum, țara amână de ani de zile visul independenței energetice.
Potrivit stiridiaspora.ro, pentru Europa de Est a MDR, Eugenia Gusilov de la „Romania Energy Center”, a declarat:
· „Am pierdut timp prețios, iar acum criza energetică ne lovește pe fondul unor investiții nefinalizate”
· „Am fi putut fi complet independenți de importurile de gaze încă din acest an. Statul român a avut toate atuurile necesare pentru a face acest lucru”
Totuși, timp de ani de zile, factorii de decizie din România nu au avut un sentiment de urgență pentru investiții, în special în instalații offshore în Marea Neagră.
Pentru a extrage materia primă de pe fundul mării, este nevoie de investitori străini deoarece companiile românești de gaze naturale, care până acum au extras materia primă în principal de pe uscat și nu dispun de know-how-ul necesar.
Timp îndelungat, Parlamentul României s-a luptat cu privire la cât de mult să impoziteze investitorii străini din Marea Neagră.
Astfel, în 2018, aceștia au fost obligați să plătească un impozit special pe profit printr-o lege offshore.
Totodată, jumătate din gazele extrase trebuiau să rămână în țară și să nu fie exportate către vecini. Compania energetică internațională americană Exxon Mobile s-a retras din cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră: câmpul de gaze Neptune Deep.
Cine deține zăcămintele de gaze naturale
Jumătate din zăcământul de gaze a fost cumpărat de compania energetică românească de stat Romgaz, care, însă, nu are experiență în extragerea de gaze naturale din adâncurile marine.
Cealaltă jumătate aparține companiei energetice austriece OMV, care este, de asemenea, operatorul și titularul licenței pentru întregul bloc de 7.500 de kilometri pătrați. OMV se va decide până lanul viitor dacă va continua sau nu cu dezvoltarea proiectului.
Parlamentul României a modificat, în luna Mai 2022, relative ușor, controversata lege offshore și a redus impozitele pentru a readuce compania ca investitor.
Acum, statul român va avea un drept de preemțiune doar în cazul unei crize energetice. În urmă cu câteva zile, OMV a declarat că salută legea, dar că mai este nevoie de anumite clarificări în ceea ce privește piața liberă.
Distanța dintre zăcămintele de gaze naturale și zonele de război reprezintă o problemă
Întrucât navele de război rusești traversează apele zonei economice românești din Marea Neagră, iar acest lucru nu este interzis, zona de interes prezintă un anumit grad de periculozitate.
Într-un interviu acordat MDR, Johannes Peters, șeful Departamentului de Strategii și Securitate Maritimă din cadrul Institutului pentru Politici de Securitate de la Universitatea din Kiel, a declarat: „Desigur, riscul în Marea Neagră este semnificativ mai mare pentru investitori în acest moment decât în Marea Nordului”.
De exemplu, luni de zile au avut loc lupte aprige între Ucraina și Rusia pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră, care se află la doar 45 de kilometri de coasta României.
Deși Ucraina a reușit să își recucerească insula, noi atacuri rusești în Marea Neagră nu pot fi excluse, spune expertul în securitate Johannes Peters: „Rusia are capacitatea de a efectua lovituri de precizie pe distanțe mari”.
Și potrivit jurnaliștilor germani, oricine dorește să facă explorări de materii prime într-un mediu de securitate atât de volatil trebuie să ia în considerare așa-numitele daune colaterale.
