„Serviciile comerciale 5G au fost lansate de operatorii prezenți pe piața din România în prima jumătate a anului 2019 folosind licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio în banda de 3,4 – 3,8 GHz pe care le dețineau deja, câștigate în urma licitației organizate de Autoritate în 2015. ANCOM acordă licențe neutre din punct de vedere tehnologic, ceea ce înseamnă că nu condiționează furnizarea serviciilor de comunicații electronice utilizând o anumită tehnologie”, a explicat Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.
Secțiunea „5G pe înțelesul tuturor: include informații diverse despre implementarea celei de-a cincea generații de tehnologie pentru comunicațiile mobile, estimată să devină tehnologia dominantă în comunicațiile mobile mondiale în jurul anului 2025, de la modul de funcționare și beneficiile aduse, până la monitorizarea câmpului electromagnetic și organizarea licitației de spectru radio pentru implementarea 5G în România.
Bugetul de stat ar putea câștiga peste 720 milioane de euro la licitația 5G
Potrivit sursei citate, în proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro), valorificarea licențelor așa zis 5G, de fapt suma prețurilor de pornire ale licitației ANCOM, dar dacă licitația va fi organizată potrivit prevederilor noului Cod al Comunicațiilor, directiva aflată acum în transpunere națională, ar putea genera alte 210 milioane euro (aprox. 1 mld lei), cu plata peste 3 ani, pentru drepturi care încep din 2026, în banda de frecvențe pionier pentru 5G în Europa.
Cum a fost realizat studiul?
Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică la nivel național, pe bază de chestionar telefonic. Studiul a fost realizat de MMT (Metro Media Transilvania) în perioada septembrie – octombrie 2020, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1446 respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 2,59%, la un nivel de încredere de 95%.
Principalele concluzii despre atitudinile și percepțiile populației privind radiațiile câmpurilor electromagnetice
Din totalul respondenților (1446), 95% dintre aceștia, procent ce reprezintă cea mai mare valoare aferentă întrebării „Ce echipamente din fiecare dintre următoarele utilizați în gospodăria dvs.?”, au declarat că utilizează telefonul mobil, 61% utilizează computer/laptop, iar 58% router WI-FI. Cel mai puțin utilizată este tableta, cu un procent de 32% din totul respondenților (1446).
În ceea ce priveste persoanele cărora tehnologia le este indiferentă, 52% dintre acestea sunt femei, iar 46% sunt bărbați. În functie de mediul de rezidență, un procent de 52% dintre respondenti, reprezentând locuitori din mediul rural, consideră că tehnologia le este indiferentă. Referitor la pasiunea pentru tehnologie, cel mai mare procent, și anume 66%, este înregistrat în rândul persoanelor care au un venit al gospodăriei de peste 6.000 lei.
În ceea ce privește cele mai cunoscute surse de radiații, se regăsesc telefoanele mobile cu un procent de 75%, reprezentând și cel mai mare procent, urmat de antenele de telefonie mobilă cu un procent de 69%. Pe locul al treilea al surselor de radiații cunoscute se află liniile de înaltă tensiune cu un procent de 45%. Antenele de telefonie mobilă sunt considerate cele mai dăunătoare cu o notă medie oferită de către respondenți de 3,7, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă deloc și 5 înseamnă foarte mult. Următoarele cele mai dăunătoare echipamente sunt telefoanele mobile cu o notă medie de 3,4.
În ceea ce privește preocuparea cu privire la posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății, cel mai întâlnit răspuns a fost „Deloc preocupat” cu un procent de 43% din totalul respondenților (1446). 27% au afirmat că sunt „Puțin preocupați”.
Dintre persoanele care au afirmat că sunt preocupate de efectele radiaților, cel mai comun motiv care a determinat preocuparea este „vitezele tot mai mari de Internet”, cu un procent de 39%. Următorul motiv, cu o diferență de doar 2 procente, este „apariția 5G”.
Mai mult de jumătate din respondenți au afirmat că nu se protejează de radiații, iar cel mai des mod de protecție întâlnit este reducerea timpului de utilizare a dispozitivelor, cu un procent de 26%. În ceea ce privește distribuția pe gen, 61% dintre bărbați au afirmat că nu se protejează de radiații și 28% dintre femei reduc timpul de utilizare a dispozitivelor.
În ceea ce privește limitarea duratei convorbirilor, 75% dintre respondenți au afirmat că nu limitează convorbirile indiferent de echipamentul utilizat, iar 18% au afirmat că limitează durata atunci când utilizează telefonul mobil.
41% dintre respondenți consideră că nu sunt deloc informați despre posibilele efecte ale radiațiilor
41% dintre respondenți consideră că nu sunt deloc informați despre posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății, iar 33% consideră că sunt parțial informați. Respondenții consideră că informațiile pe care le dețin despre posibilele efecte ale radiațiilor asupra sănătății sunt ”Suficiente”, „Obiective”, „Provenite dintr-o sursă de încredere” și „Interesante” acordând o notă medie de 3,7 și „Ușor de înțeles/explicate pe înțelesul dvs.” primind o notă medie de 3,8, unde 1 înseamnă dezacord total și 5 acord total.
Principalele surse de informare privind posibilele efecte ale radiațiilor sunt:
- „Televizorul, radio” (64%), urmate de „Diverse pagini de internet” (54%) și „Discuții cu familia și prietenii” (40%).
- 62% dintre respondenți cunosc termenul de „5G”. Raportat la categoriile de vârstă, procentul cel mai mic se regăsește la persoanele de peste 65 de ani (27%).
- Mai puțini de jumătate dintre respondenți (48%) consideră că rețelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G, iar 29% consideră că nu radiază mai mult.
Motivul principal pentru care respondenții consideră că rețelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G este acela că „Telefoanele/ aparatele 5G radiază mai mult” (63%), următoarele 2 motive alese de 53% dintre respondenți sunt ”Antenele /celulele sunt tot mai multe” și respectiv ”Vitezele mai mari necesită radiații mai mari”.
Aproape jumătate dintre respondenți cunosc faptul că 5G va folosi frecvențe deja utilizate în prezent pentru comunicații (47%), iar 35% nu cunoșteau acest fapt.
Afirmația “5G va aduce viteze foarte mari la internet” are o notă medie de 4,4, unde 1 înseamnă neadevărată și 5 înseamnă perfect adevărată, iar nota cea mai mică este pentru afirmația ”5G este parte a strategiei mondiale de manipulare a populației” cu nota medie de 2,8.
Cel mai întâlnit aspect care îi îngrijorează pe respondenți este faptul că “Există multe dezinformări/știri false, legate de 5G” acordând o notă medie de 4,1, unde 1 înseamna deloc și 5 înseamnă foarte mult.
31% dintre respondenți nu știu sau nu răspund când vine vorba de a explica părerea lor privind faptul că, în ultimii 10 ani, limitele radiațiilor nu au fost vreodată depășite în România. 25% consideră că limitele sunt respectate, iar 18% spun că măsurătorile se fac intenționat acolo unde sunt mai puține surse de radiații.
Lista celor peste 30 de localități în care românii pot accesa în prezent servicii 5G
„În acest moment, în România sunt instalate peste 750 de stații de bază 5G (768 cifra exactă), servicii comerciale 5G fiind disponibile în peste 30 de localitati, dintre care zece mari municipii: București, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti, (dar și în zone mic urbane, cum ar fi Predeal, Bușteni, Năvodari, Bragadiru, Otopeni, Voluntari, Pantelimon și Popești-Leordeni, precum și în mai multe zone rurale, din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului național, care în realitate se află în imediata vecinătate a unor municipii cum ar fi Cluj, Iaşi şi Sibiu: Apahida (CJ), Baciu (CJ), Florești (CJ), Horpaz (IS), Valea Lupului (IS) sau Șelimbăr (SB) sau in jurul municipiului Bucuresti (judet Ilfov): Berceni, Chiajna, Dobroeşti, Domneşti, Dudu, Glina, Jilava, Roşu, Ştefăneştii de Jos, Tunari etc.”, a declarat miercuri Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.
