Termenul de 30 aprilie pe care Guvernul României l-a stabilit pentru a face o cerere oficială de renegociere a PNRR cu Comisia Europeană a expirat. Renegocierile sunt permise până cel târziu la 31 august. Ce face ca această întârziere să fie semnificativă? Probabilitatea de a pierde modificările aduse la PNRR, un program cu termen de finalizare în 2026, crește cu cât se amână mai mult renegocierea cu Comisia Europeană.
Disputele din cadrul alianței cu privire la reducerile de investiții în cadrul PNRR și lipsa unor date precise pe care să se bazeze o parte din cererea de renegociere, potrivit G4Media, sunt cauzele întârzierii.
Din ce motiv vrea România să renegocieze PNRR?
Există trei cauze principale, potrivit sursei citate.
1. Ca urmare a reducerii cu 2,1 miliarde de euro a sumei totale a granturilor nerambursabile din cadrul PNRR, trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la investițiile la care renunță. Suma a fost redusă ca urmare a faptului că România a înregistrat o creștere economică mai puternică în 2021 decât cea anticipată în 2020, anul în care a fost autorizat PNRR. Fondurile nerambursabile din cadrul PNRR sunt reduse ca urmare a acestei dezvoltări economice mai puternice decât cea anticipată, care afectează toate națiunile în această circumstanță, nu doar România.
2. Trebuie să includă în cadrul PNRR RepowerEU, o strategie de diversificare a surselor de energie, de conservare a energiei și de creare a unei energii durabile. România este responsabilă de aproximativ 1,4 miliarde de euro.
3. Fie din motive politice (eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile), fie obiective (impactul creșterii prețurilor materialelor de construcții asupra unor investiții specifice), România încearcă să renegocieze mai multe prevederi, obiective și criterii de referință din PNRR.
Următorul termen de renegociere este 31 august
Care este originea celor două termene limită, 30 aprilie și 31 august? Ele sunt menționate în regulamentul UE care stabilește procedurile prin care statele membre și Comisia Europeană pot renegocia PNRR. Termenul sugerat pentru depunerea cererii de renegociere este 31 august, iar data preferată este 30 aprilie. Unele națiuni, cum ar fi Franța, au cerut deja să își renegocieze propriile planuri de redresare înainte de 30 aprilie. Deși unele au depășit deja acest termen, cum ar fi România, acestea mai au încă timp să își depună în mod oficial cererea.
În realitate, însuși ministrul Marcel Boloș stabilise pe 22 martie termenul limită pentru depunerea cererii oficiale la Comisia Europeană la 30 aprilie: „30 aprilie este termenul limită pentru depunerea documentelor finale (…) Ceea ce vreau să spun este că aceasta este prima și ultima noastră șansă de a modifica PNRR pentru a îndeplini, să spunem, cerințele de implementare până în august 2026. Dacă, să zicem, uităm o etapă sau un obiectiv pe care am dori să îl modificăm mai târziu, va fi aproape imposibil”, a explicat Marcel Boloș ,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit G4Media.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat sâmbătă, 29 aprilie, într-un comunicat de presă, că data de 30 aprilie este doar „orientativă” și că „cele două părți, (n.r. adică Guvernul și Comisia Europeană) se află într-un dialog constructiv permanent”. Acesta a mai precizat că propunerea finală înaintată de România se va baza și pe recomandările primite de la CE. Sub acest aspect, încă nu a fost creată o listă definitivă.
Care este stadiul actual al cererii de renegociere a României?
„Dialogul informal cu Comisia Europeană este în curs de desfășurare în prezent. Propunerile au fost trimise în mod informal, iar dialogul informal are loc tocmai pentru ca România să nu piardă timp solicitând o reclasificare pe cale oficială. Odată ce ne punem de acord cu Comisia Europeană prin acest dialog informal, cererea oficială de renegociere va fi transmisă și procesată rapid”, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
Pe de altă parte, ministrul Marcel Boloș a declarat duminică seară, 30 aprilie, la B1 TV, că o nouă rundă de negocieri cu specialiștii Comisiei Europene va avea loc la Bruxelles în perioada 15-19 mai. Ca urmare, cererea oficială de renegociere va fi făcută după această perioadă.
Potrivit ministrului, administrația nu a finalizat încă „simulările” necesare pentru a convinge Comisia Europeană că clauza PNRR care limitează cuantumul total al pensiilor la 9,4% din PIB este excesiv de restrictivă.
„În negocieri, nu mergem doar cu dorința noastră de a schimba plafonul de 9,4% din PIB, mergem cu simulările care sunt făcute de experții Băncii Mondiale și trebuie să arătăm Comisiei Europene că, fie pe evoluția așteptată a inflației, fie pe creșterea PIB-ului în perioada următoare, să arătăm că plafonul de 9,4% din PIB blochează măsurile de ajustare pe care Guvernul ar trebui să le ia într-o perioadă viitoare de timp. Aceste simulări sunt în curs de finalizare. Să nu uităm că între 15 și 19 mai avem o delegație la Bruxelles pentru a discuta atât problema pensiilor, continuarea reformei pensiilor speciale, cât și problema plafonului de 9,4%”, a declarat Boloș la B1 TV, potrivit sursei citate.
Măsurile de austeritate, un punct important
Dezacordurile din cadrul alianței PSD-PNL-UDMR privind măsurile de austeritate reprezintă un alt motiv pentru care guvernul și-a amânat cererea de renegociere. România trebuie să renunțe la 2,1 miliarde de euro din PNRR, ceea ce înseamnă că unele proiecte de investiții trebuie să renunțe la această finanțare. Surse din coaliție au declarat însă pentru G4Media că niciun partid și niciun ministru nu a vrut să fie cel care renunță la vreun proiect.
În plus, potrivit datelor G4Media, plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile reprezintă o barieră semnificativă. Guvernul nu a propus încă un plan de reducere a pensiilor speciale, ceea ce face imposibil să convingă Comisia Europeană că plafonul este excesiv de restrictiv. Cu toate acestea, experții Comisiei Europene nu văd niciun motiv pentru a schimba plafonul pe care România l-a acceptat în primul PNRR, fără această mică revizuire.
Ce urmează?
Comisia Europeană va avea la dispoziție până la două luni pentru a stabili dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare, după ce România va depune o cerere oficială de renegociere a PNRR.
În cazul în care evaluarea Comisiei Europene este favorabilă, aceasta va transmite propunerea de modificare țărilor UE (care se vor reuni în Consiliul UE). Evaluarea Comisiei va fi apoi supusă unei perioade de patru săptămâni de aprobare din partea statelor membre.
