România a avut o creștere economică spectaculoasă de-a lungul anilor. Deși a dominat mult timp „topul sărăciei” în UE, traiul pe care-l asigură acum cetățenilor rivalizează cu al Ungariei. Astfel, românii au un salariu minim peste cel al vecinilor maghiari, iar produsul intern brut (PIB) per capita se apropie de cel al țării cu care se învecinează la Vest.
Din punctul de vedere al vitezei de creștere economică, România are cel mai mare avânt dintre statele membre ale Uniunii Europene. Spre comparație, Ungaria are o viteză asemănătoare cu a celorlalte state europene. În schimb, PIB-ul per capita plasează cele două state la egalitate. Acest produs intern brut este împărțit la numărul de locuitorui al țării și raportat la costurile traiului.
România și Ungaria față de UE
În momentul de față, aceste două țări est-europene sunt la egalitatea din punctul de vedere al PIB-ului per capita, adică 77% din media europeană. Acest lucru le pune la egalitate cu Portugalia, care se află de mult timp în zona euro. Mai mult, ele depășesc Grecia, al cărei PIB pe capita este 68% din media UE. Amintim că Grecia a renunțat în 2002 la drahma în favoarea monedei euro.
În schimb, grecii depășesc cu mult România și Ungaria atunci când vine vorba de salariul minim pe economie. În România, remunerația minimă este de 606 euro, puțin mai mare decât cea din țara vecină, de 578 euro. Asta în condițiile în care în Grecia, salariații primesc minimum 800 de euro, iar în Portugalia, se ajunge la o sumă de 886 euro.
Punctele slabe ale României și Ungariei
Conform unei analize a Ziarului Financiar, citată de Mediafax, deficitul bugetar este principala problemă a acestor două țări. Ele se află pe poziții similare din acest punct de vedere și, spre deosebire de Grecia, nu au avantajul costurilor de finanțare pe piețele internaționale. Randamentul (numit și „yield”) țării din Peninsula Balcanică depășește cu mult valorile la care pot spera actualmente Ungaria și România. Astfel, deși Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile, Grecia se află la 4% conform indicatorului yield. Țările cu care o comparăm au indicatorul 7,2% (România), respectiv 8,4% (Ungaria).
Trebuie menționat că, pe măsură ce acest indicator crește, datoria este mai mare. Iar statul român și cel maghiar mai au o anumită distanță de parcurs până să ajungă cel puțin la nivelul de yield al Poloniei. Varșovia este în momentul de față cea mai influentă și stabilă dintre puterile Europei de Est, iar randamentul anual pe care-l înregistrează este de 5,8%.
