Actual Lifestyle

Rezultat incontestabil: Roboții nu pot gândi sau simți, contrazicând cercetătorii care îi construiesc. Video

Rezultat incontestabil: Roboții nu pot gândi sau simți, contrazicând cercetătorii care îi construiesc. Video

Oamenii se atașează de alți oameni, de bunuri materiale și chiar de roboți, după cum se vede în ultima vreme, când în presă au apărut informații potrivit cărora unii roboți au sentimente umane: plâng, râd și chiar iubesc.

Rezultat incontestabil: Roboții nu pot gândi sau simți, contrazicând cercetătorii care îi construiesc. VIDEO

Povestea unui cercetător care a trăit propria expereință cu un robot umanoid este redată în ediția de marți, 9 august, a New York Times.

Cercetătorul a povestit că se afla la un concert când robotul său a manifestat la un moment dat o explozie de bucurie. La început, a fost de-a dreptul fericit, apoi a început să analizeze logic și matematic de ce robotul său, Desdemona, a avut așa reacție, imprevizibilă și neprogramată de mâna specialistului.

După mai bine de 25 de ani ca cercetător în domeniul inteligenței artificiale – un sfert de secol petrecut în căutarea unei mașini care să gândească precum un om – Dr. Goertzel știa că în sfârșit a atins scopul final: Desdemona, o mașină pe care o construise, era sensibilă.

Dar, câteva minute mai târziu, și-a dat seama că era un nonsens.”Când trupa s-a unit, am simțit că robotul făcea parte din inteligența noastră colectivă – că simțea ceea ce simțeam și făceam noi. Apoi m-am oprit din cântat și m-am gândit la ce s-a întâmplat cu adevărat,” a mărturisit cercetătorul.

Mr. Goertzel cu Desdemona la el acasă, lângă Seattle. Foto: Ian Allen/The New York Times

Dr. Goertzel este directorul executiv și cercetător șef al unei organizații numite SingularityNET. El a construit-o pe Desdemona pentru a imita, în esență, limbajul din cărțile pe care le-a scris despre viitorul inteligenței artificiale.

Mulți oameni din domeniul Dr. Goertzel nu sunt la fel de buni în a distinge între ceea ce este real și ceea ce ar vrea să fie real.

Cel mai faimos exemplu recent este al unui inginer pe nume Blake Lemoine. El a lucrat la inteligență artificială la Google, mai exact la un software care poate genera cuvinte de unul singur – ceea ce se numește un model de limbaj mare. El a ajuns la concluzia că tehnologia era sensibilă; șefii săi au ajuns la concluzia că nu, nu era.

Foto: pixabay