Cercetătorii au declarat luni, 13 februarie, că, pentru națiunile europene, costul protejării populației de creșterea cheltuielilor cu energia a ajuns la aproximativ 800 de miliarde de euro și au îndemnat națiunile să fie mai strategice în ceea ce privește cheltuielile pentru a aborda problema energiei.
Din septembrie 2021, națiunile din Uniunea Europeană au pus deoparte sau au bugetat 681 de miliarde de euro pentru a aborda problema energiei, în timp ce Norvegia și Regatul Unit au contribuit fiecare cu 8,1 miliarde de euro.
Germania a avut cele mai mari cheltuieli
Suma totală de 792 de miliarde de euro este mai mare decât cea de 706 miliarde de euro din ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, în condițiile în care națiunile continuă să se confrunte cu efectele deciziei Rusiei de a opri majoritatea livrărilor de gaze către Europa în 2022.
Cu un buget de aproximativ 270 de miliarde de euro, Germania a depășit toate celelalte națiuni la capitolul cheltuieli. Următoarele țări cu cele mai mari sume de bani scoase din buzunar au fost Marea Britanie, Italia și Franța, chiar dacă fiecare a cheltuit mai puțin de 150 de miliarde de euro.
Cheltuielile națiunilor pentru criza energetică sunt acum comparabile cu cele ale fondului de redresare COVID-19 al UE, care are un plafon de 750 de miliarde de euro.
În 2020 s-a decis că, pentru a face față epidemiei, Bruxelles-ul își va asuma datoria comună și o va transfera celor 27 de state membre ale UE.
UE ar putea sista schema de ajutor
Raportul privind cheltuielile pentru energie vine în contextul în care națiunile discută despre planurile UE de a relaxa și mai mult reglementările privind asistența de stat pentru inițiativele de tehnologie verde, în timp ce Europa se străduiește să concureze cu subvențiile americane și chinezești.
În mai multe capitale ale UE, astfel de idei au stârnit îngrijorări legate de faptul că promovarea unui ajutor de stat mai mare ar putea perturba piața internă a blocului. Germania a fost criticată pentru programul său masiv de asistență în domeniul energiei, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte țări din UE.
Potrivit Bruegel, guvernele au sprijinit în primul rând acțiuni fără scop precis pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau stabilirea unor plafoane pentru prețurile cu amănuntul ale energiei electrice.
Statele nu mai au loc în bugetele lor pentru a continua să ofere o asistență atât de amplă, susține think tank-ul, prin urmare această relație trebuie să se schimbe.
„În loc de măsuri de suprimare a prețurilor, care sunt de facto subvenții pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui acum să încurajeze mai multe politici de sprijinire a veniturilor, orientate către cele mai mici două quintile ale distribuției veniturilor și către sectoare strategice ale economiei”, a declarat analistul de cercetare Giovanni Sgaravatti, potrivit Reuters.
