„Murătura” este un termen anglo-saxon care se referă la alimentele care sunt preparate și / sau murate. Murăturile noastre românești sunt făcute mai ales din gogoșari, gogonele, varză, morcovi, ceapă ceapă, și, de asemenea, conopidă. Astăzi vă dezvăluim care sunt secretele conopidei murate în oțet, un alt aperitiv delicios!
Ingredientele necesare:
– 3 kilograme de conopidă;
– boabe de piper;
– boabe de muştar;
– sare grunjoasă;
– rămurele de cimbru;
– frunze de ţelină;
– foi de dafin.
Mod de preparare:
Rețetă conopidă murată în oțet. Cum se pune conopidă la murat: Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să speli borcanele în care vei pune leguma. Curăţ-o mai întâi de frunze şi îndepărtează cotorul.
Apoi, pune apa la fiert cu sarea grunjoasă (100 de grame la un litru de apă) şi câteva fâşii de hrean. În oala cu apă se pun şi boabele de muştar şi de piper, însă păstrează câteva şi pentru fundul borcanului.
După ce apa da în clocot, ia oală de pe aragaz şi pune-o deoparte câteva minute. Vei folosi apă sărată pentru a umple borcanele cu conopidă.
Pe fundul borcanului trebuie să pui tulpinile de mărar, cimbrul şi ţelină şi 2-3 foi de dafin. Taie în bucăţele medii conopidă că să îţi încapă în borcan (orientează-te în funcţie de capacitatea acestuia), conform teotrandafir.ro.
Secretul ardelenilor: că să fie mai gustoasă, conopida se pune la murat împreună cu alte zarzavaturi şi legume delicioase: ceapă, morcovi, hrean, ardei uite şi se condimentează din plin cu seminţe de coriandru, sare şi puţin zahăr (un sfert de linguriţă).
Atenţie! Zeamă din borcan trebuie să fie egală cu jumătate din volumului borcanului, altfel conopidă se va strică repede, informează Timpul. md.
Mihaela Bilic, despre murături
Mihaela Bilic, nutritionist, a scris pe pagina sa de socializare un mesaj important despre muraturi, referindu-se la gogonele, castraveti, conopida, sau gogosari.
„De dragul siguranței alimentare am ajuns să renunțăm la noțiuni precum gust sau plăcere, așa că nu e de mirare că punem egal între termenul “fermentat” și “stricat”. Alimentele fermentate au, din oficiu, o conotație negativă, când ele ar trebui de fapt să fie lăudate, apreciate, căutate.
Vorbim cu admirație despre “hrana vie”, uitând că nu produsele vegetale sunt miracolul vieții, ci alimentele care chiar conțin bacterii vii, adică tot ce este fermentat: drojdia, produsele lactate și brânzeturile, murăturile, borșul, zeama de varză, berea etc. Există mucegai nobil care asigură maturarea mezelurilor și brânzeturilor, așa cum există colonii de bacterii esențiale în fermentarea laptelui, vinului, berii.
“CEA MAI BANALĂ, NATURALĂ ȘI ROMÂNEASCĂ FORMĂ DE PROBIOTICE”
Fără bacteriile din mâncare nu putem avea un echilibru bacterian la nivel intestinal, deci nu putem fi sănătoși! Și câtă vreme avem în organism de 10 ori mai multe bacterii decât celule (2kg bacterii pentru un individ de 60kg), e obligatoriu să fim preocupați de starea lor de bine. Iar asta înseamnă să consumăm produse PRObiotice (cu fermenți vii) și PREbiotice (ce sunt hrană pentru bacteriile din organism).
Murăturile sunt cea mai banală, naturală și românească formă de PRObiotice, indiferent că vorbim de varză, gogonele, castraveți, gogoșari sau conopidă. Ideal e să fie în saramură, care are la bază fermentația lactică, deși găsim din ce în ce mai rar murături la butoi, așa cum se puneau pe vremuri în orice gospodărie.
Deci haideți să lăsăm ifosele deoparte și să redescoperim beneficiile alimentelor fermentate”, a scris Mihaela Bilic pe contul ei de Instagram.
