Reuniţi la Bruxelles, cei 27 au pus în sfârşit pe picioare planul de relansare de 750 de miliarde de euro destinat să susţină economiile lor în confruntarea cu pandemia. Budapesta şi Varşovia şi-au retras veto-ul oferind cancelarei o frumoasă victorie personală.
O victorie pentru posteritate
Reuniţi joi la Bruxelles, liderii europeni au aprobat în sfârşit toţi planul de relansare de 750 de miliarde de euro obţinut cu dureri în iulie şi asociat unui buget european de 1.100 de miliarde. Acceptând un compromis pe faimoasa legătură între banii europeni şi respectarea regulilor statului de drept, Ungaria şi Polonia şi-au retras într-adevăr vetoul.
Este într-adevăr o veste bună pentru economia celor 27: ei ar urma să primească începând de la mijlocul anului viitor zeci de miliarde de euro în plus pe care Comisia Europeană le va fi luat de pe pieţele financiare. Italia şi Spania, dar şi Polonia vor primi astfel o mare parte din cele 390 de miliarde subvenţii şi din cele 360 de miliarde de împrumuturi intenţionate, dacă ele le vor cere şi cu condiţia, desigur, de a respecta câteva cerinţe.
Sfârșit fericit
Este şi o veste bună pentru Parlamentul European, care se bate de ani de zile pentru ca această legătură să fie făcută între fondurile europene şi statul de drept, deputaţii avându-l drept ţintă adesea pe ungurul Viktor Orban şi presupusa îmbogaţire a anturajului lui pe spinarea acestor fonduri.
Dar este, evident, şi o veste excelentă pentru cancelarul german, Angela Merkel, care operase o schimbare răsunătoare în iunie, deschizând calea unei datorii europene.
Deoarece acest plan de repunere pe şine este testamentul economic şi politic al cancelarei pe care l-au adoptat ceilalţi 26. Un happy end deci pentru preşedinţia germană a Consiliului Uniunii, care se încheie pe 31 decembrie şi pentru ultimul mandat al cancelarului.
Această lectură pozitivă a evenimentelor nu este, evident, împărtăşită de toţi; în Parlamentul European mai întâi, nu au lipsit criticile în ultimul timp privind felul în care a gestionat Berlinul acest mecanism privind statul de drept.
Germania a pledat deja astă vară pentru un mod de decizie mai favorabil decât se prevedea pentru Ungaria şi Polonia şi a redus domeniul de intervenţie al mecanismului.
Joi, deputata neerlandeză liberală Sophie in ’t Veld a ironizat ultimul compromis la care s-a ajuns, vorbind despre o operaţie reuşită, dar pacientul mort, pacientul fiind statul de drept.
Ce i se reproşează Germaniei?
Că a permis Budapestei şi Varşoviei să poată contesta din ianuarie acest nou mecanism de condiţionalitate la Curtea de Justiţie europeană. Aceste plângeri vor fi cu siguranţă depuse şi cele două guverne vor putea câştiga astfel timp pană în 2022, chiar 2023. Deoarece doar după validarea de către Curtea de Justiţie a UE se va putea aplica această dispoziţie.
Întrebări deschise
Cu acest compromis, Berlinul a lăsat reale întrebări deschise, recunoaşte Eric Maurice, de la biroul din Bruxelles al Fundaţiei Robert Schuman.
Berlinului dă şi o altă posibilitate de a frâna punerea în aplicare a dispoziţiei: un guvern ţintit va putea, într-adevăr, sesiza Consiliul European pentru a discuta problema.
În Parlamentul European a existat şi opoziţia faţă de faptul că Germania a evitat cu grijă în timpul semestrului său să continue faimoasele audieri ale Ungariei şi Poloniei de către celelalte ţări membre, ocazii în care sunt examinate critic reformele judiciare din cele două ţări. Oficial, pandemia şi formatul de videoconferinţă au făcut aceste audieri imposibile…
Trebuie blamat Berlinul pentru atâta?
În opinia lui Eric Maurice, Germania a trebuit să facă într-un fel o analiză şi nevoia urgentă de bani a avut, logic, întâietate faţă de restul.
Şi apoi, poţi vedea sticla pe jumatate goală ca pe jumătate plină” adaugă el: UE are planul său de relansare, dar şi, pentru prima dată, reguli care asociază statul de drept cu instrumentul său bugetar.
În ciuda tuturor lucrurilor, un progres, cum a remarcat deputatul german Daniel Freund.
Acest mecanism este departe de a fi ideal, dar este şi foarte departe de a fi o victorie pentru Ungaria şi Polonia, aşa cum au afirmat mai mulţi lideri ai acestor două ţări, joi, pe Twitter.
