Câteva monede romane vechi, descoperite în Transilvania, România cu mai mult de trei secole în urmă, au fost recent autentificate, în urma unei noi analize, după ce multă vreme au fost considerate a fi false.
Monedele antice datează din anii 260 d.Hr., iar:
- majoritatea prezintă capul unui împărat.
- unul dintre artefactele analizate prezintă o figură misterioasă, al cărei portret nu a mai fost văzut în nicio altă dovadă istorică similară.
- pe unele este imprimat numele „Sponsian”, o figură a autorității romane pe care istoria pare să o fi uitat.
Moneda care înfățișează pe Sponsian/ FOTO sciencealert.com
Potrivit lui Paul Pearson, cercetător specializat în studiul Pământului la University College London, cel care a condus studiul, „analiza științifică a acestor monede rare îl scot pe împăratul Sponsian din obscuritate”.
Dar, de unde ideea că monedele ar putea fi false
Monedele de aur, descoperite în 1713, au fost considerate, la mijlocul secolului al XIX-lea, de către cel mai mare expert la momentul respectiv, un bărbat numit Henry Cohen, drept falsuri nereușite, din cauza multor nereguli.
Monedele diferă în ce privește fabricarea și stilul monedelor autentice, specifice perioadei lor. De exemplu, acestea erau foarte ușoare, prezentau motive amestecate și inscripții încurcate.
Imitațiile monedelor romane au fost realizate în afara imperiului de la acea vreme și din nou în timpul perioadei Renascentiste, ca niște bibelouri în mod clar false.
Ulterior au fost create mai multe falsuri realiste, cu un soi de uzură adăugată intenționat, pentru a păcăli colecționarii de monede.
Sponsian, un mister
Greutatea aurului din colecția din 1713 depășește 20.000 de dolari americani în valoare modernă.
Un număr de trei dintre cele patru monede, depozitate la Muzeul Hunterian din Scoția în ultimele două secole, înfățișează împărați reali, inclusiv unul cunoscut sub numele de Filip Arabul, dar cea de-a patra îl înfățișează pe omul misterios, Sponsian, al cărui nume este, de asemenea, foarte ciudat.
Un alt caz singular, cunoscut, este cel al unei inscripții funerare romane „Nicodemus Sponsian”, datată în secolul I. Acest unic alt caz al numelui nici măcar nu era cunoscut la momentul descoperirii monedelor.
În acest context, echipa de cercetare a precizat: „Subliniem aici faptul că inscripția a fost excavată în anii 1720, deci nu putea fi cunoscută de un ipotetic falsificator, care ar fi trebuit să inventeze un nume particular care să se dovedească ulterior autentic”.
Moneda Sponsian prezintă o combinație de aur, argint și cupru
Cercetătorii au folosit imagistica cu ultraviolete, lumina vizibilă și microscopia electronică de scanare ca să descopere semne de uzură, constând în zgârieturi care acopereau suprafața monedelor. Zgârieturile sugerează că monedele au fost folosite și au circulat mult, fără să fi fost zgâriate în mod deliberat pentru a imita utilizarea. Iar, bucățile minuscule de pământ cimentate pe suprafețe sprijină afirmația că artefactele au fost într-adevăr îngropate pentru o perioadă lungă.
Monedele prezintă alcătuiri variate, mai mult de 90% fiind de aur, cu diferite mici combinații de argint și cupru. Aceasta diferă de cele două monede autentice din monetăria romană folosite pentru comparație, care sunt în esență aur pur.
FOTO sciencealert.com
În mod specific, moneda Sponsian prezintă o combinație de aur, argint și cupru, care nu seamănă cu raporturile măsurate în oricare dintre celelalte monede. Cu toate că acest lucru ar putea sugera că monedele sunt falsuri moderne, Pearson și colegii săi concluzionează că aceasta înseamnă că monedele au fost bătute în afara Romei Antice, „cel mai probabil din minereu imperfect rafinat”.
Sponsian, un presupus comandant în provincia Dacia
Anterior, istoricii au speculat că Sponsian ar fi fost un scurt uzurpator în timpul domniei lui Filip Arabul, în anii 240 d.Hr. Totuși, faptul că Filip apare pe unele dintre monedele din aceeași colecție contrazice ideea că Sponsian l-a uzurpat, susțin cercetătorii.
Potrivit lui Pearson și colegilor săi, „aceste observații forțează o reevaluare a lui Sponsian ca personaj istoric. Sugerăm că el a fost cel mai probabil un comandant de armată în provincia romană izolată Dacia în timpul crizei militare din anii 260 d.Hr”.
FOTO sciencealert.com
Prin urmare, cercetătorii bănuiesc că, deși este posibil ca Sponsian să nu fi domnit peste întreaga Romă, el pare să-și fi modelat propriul mic imperiu într-un avanpost îndepărtat de minerit aurifer, cu o monedă bătută grosolan, folosind metale din minele locale, probabil după ce Imperiul Roman începuse să se fractureze.
În acest sens, cercetătorii au explicat: „Sugerăm că Dacia a fost izolată de centrul imperial în jurul anului 260 [d.Hr.] și s-a separat efectiv sub propriul regim militar, care inițial a bătut lingouri de metal prețios folosind vechi modele din epoca republicană, apoi folosind numele celor mai recenți împărați anteriori care au obținut un oarecare succes în zonă și, în cele din urmă, sub numele unui comandant-șef local”.
Conform cercetătorilor, monedele „fabricate în mod rudimentar de Sponsian au susținut o economie monetară funcțională, care a persistat la nivel local pentru o perioadă apreciabilă”, ceea ce ar explica de ce Sponsian nu a apărut niciodată în nicio înregistrare oficială romană, scrie sciencealert.com
