În Sydney, Australia, cursa înarmării are loc, dar într-un alt domeniu. Lupta la propriu se duce între oameni și cacadu (cocostârcii) cu creastă, iar bătălia se dă pentru gunoi.
Războiul tomberoanelor de gunoi: Cocostârcii cu creastă se bat cu oamenii. Cum încearcă cele două tabere să ajungă la pace
Cacadu, care sunt nativi din Australia și frecventează suburbiile, erau deja cunoscuți ca fiind bandiți ai coșurilor de gunoi. Aceștia deschid capacele folosind o combinație inovatoare de a face furcă în partea din față, de a ridica capacul, de a se plimba până la marginea pubelei și de a întoarce capacul la loc.
Păsările istețe învață acest comportament una de la cealaltă, un tip de transmitere culturală. Se pare că această transmitere culturală se face în ambele sensuri. În eforturile oamenilor de a-și proteja gunoiul, aceștia dau dovadă și ei de transmitere culturală și inovație.
Este „o dovadă că oamenii învață în mod social de la alți oameni ce metode de protecție să folosească și că acestea sunt grupate geografic”, a declarat Barbara C. Klump, primul autor al studiului publicat luni, 12 septembrie 2022, în Current Biology și specialist ecologist comportamental la Institutul Max Planck de Comportament Animal din Germania.
Pentru un cacadu cu creastă sulfuroasă, o pubelă de gunoi este o mare atracție. „I-am văzut mâncând oase de pui și sandvișuri cu șuncă, dar le place foarte mult pâinea„, a spus dr. Klump.
În timp ce cacaducii vânează carbohidrați, ei împrăștie gunoiul în lung și în lat. Mediul cu vânt transformă apoi un raid de gunoi localizat într-un dezastru de gunoi la distanță. Nu este de mirare că oamenii vor să își protejeze pubelele.
În cadrul studiului, dr. Klump și colegii săi au cercetat peste 3.000 de coșuri de gunoi din patru suburbii din Sydney pentru a vedea dacă oamenii au încercat să își protejeze coșurile de păsări. Nu este ușor. Pubelele sunt golite de un braț semiautomat aflat în partea superioară a camionului de gunoi.
La sosirea camionului, acesta ridică pubela și o răstoarnă, deschizând automat capacul pentru a lăsa gunoiul să cadă în camion. Așadar, orice fel de protecție împotriva păsărilor ar încerca, oamenii trebuie să permită totuși deschiderea coșului de gunoi.
Oamenii au încercat multiple variante de a-și proteja tomberoanele, dar nu au reușit sub nici o formă.
O apărare bună ridică jocul păsărilor. Dr. Klump a observat cacaduși care își folosesc atât mușchii, cât și creierul, pentru a împinge cărămizile de pe coșurile de gunoi și în final, pentru a obține premiul.
Acest lucru a schimbat și comportamentul gunoierilor. Atunci când aceștia ridică o pubelă protejată, „îi dau o mică scuturătură, iar apoi cărămida sau piatra cade și apoi o golesc”, a spus Dr. Klump, citat de New York Times.
Pentru a demonstra că acest comportament a fost învățat din punct de vedere social, cercetătorii au analizat distribuția geografică a protecției gunoaielor și au chestionat peste 1.000 de locuitori. Oamenii și păsările au multe în comun, cel puțin aceasta este concluzia clară, certă și evidentă a studiului de acum.
Păsările care trăiesc aproape una de alta învață să deschidă pubelele, iar vecinii umani tind să își protejeze gunoiul, ambele tabere folosind metode similare.
Soluții nu au fost găsite, cel puțin deocamdată. În timp ce oamenii caută o rezolvare, păsările își văd mai departe de treaba lor.
Foto: New York Times
