DNA vrea redeschiderea unui dosar în care Raed Arafat este vizat. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, are parte de o seară agitată.
Raed Arafat implicat într-un dosar pentru care se cere redeschiderea. Este răsturnare totală de situație
Portalul oficial al Ministerului Justiției arată că Ministerul Public a cerut Tribunalului București să redeschidă urmărirea penală într-un dosar în care Raed Arafat, șeful DSU, apare ca pârât.
Potrivit portal.just.ro, cererea a fost făcută pe data de 1 noiembrie 2021, urmând ca instanța să decidă pe 8 noiembrie dacă se va redeschide urmărirea penală.
Din punct de vedere tehnic, procedura de ”confirmare redeschidere urmărire penală” se derulează atunci când procurorul de caz clasează un dosar penal, iar procurorul ierarhic superior – care poate fi un procuror șef secție sau unul din procurorii șefi ai instituției, infirmă soluția de clasare și dispune continuarea anchetei, explica newsonline.ro. Procedural, ordonanța procurorului ierarhic este definitivă de abia după ce este confirmată de un judecător de la instanța competentă.
Potrivit portal.just.ro, Tribunalul București urmează să dea un răspuns în acest context luni, 8 noiembrie, în jurul orei 08:30.
Ce dosar penal vrea să redeschida DNA în care este implicat Raed Arafat
În luna mai 2021, reprezentanții Curții de Conturi au sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru două posibile fapte de abuz în serviciu și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat. Prejudiciile în acest caz sunt estimate la 10.931.460 lei, respectiv 4.272.180 lei.
Sesizările au la bază un raport publicat de instituție în vara anului trecut care a vizat ”Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență”, raport în urma căruia Curtea de Conturi a descoperit în cazul IGSU următoarele situații:
• întârzieri în livrarea cantităților asumate de furnizori (măști, combinezoane), prin invocarea clauzei de forță majoră;
• produse care nu au fost livrate până la termenul limită (ventilatoare, izolete);
• pentru unele din produsele menționate în anexa la OUG nr. 11/2020 (măști, combinezoane, ventilatoare, monitoare, izolete, dezinfectanți) nu s-a constituit în termenul stabilit stocurile de urgență medicală, deși termenul de livrare a fost considerat un criteriu de evaluare definitoriu;
• nu s-au calculat și nu s-au reținut penalități de întârziere conform prevederilor acordurilor-cadru pentru nelivrarea la termen a produselor.
”Deși contractarea majorității produselor menționate în anexa la OUG nr. 11/2020 s-a realizat la începutul stării de urgență, când prețurile produselor se situau la un nivel ridicat, determinat de oferta redusă pe piață și de cererea masivă a tuturor țărilor afectate de pandemie, livrarea efectivă s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgență, când condițiile de piață s-au relaxat, iar prețul scăzuse semnificativ”, spun reprezentanții Curții de Conturi în raportul de control amintit.
Într-o filmare postată în mai anul acesta pe Facebook, Raed Arafat și-a exprimat punctul său de vedere vizavi de sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către Curtea de Conturi, arătând printre altele că: „Este vorba despre ventilatoarele care urmau să fie achiziționate de la o firmă din Elveția pe fonduri europene și de la o firmă din Coreea pe fonduri din bugetul de stat. În ambele situații s-au plătit sume de avans în limita prevederilor legale. Avansul pentru cele două firme era să garantăm că urmează să le luăm, fiind o piață volatilă și extrem de lucrat în primele luni ale pandemiei, urmând să se facă plata integral la livrare. Ambele firme au avut probleme în obținerea echipamentelor la timpul care a fost promis de ei pentru că au apărut probleme la nivelul fabricii care livrează echipamentele respective. Probleme care au fost confirmate la momentul respectiv și de ambasada noastră la Beijing”.
