La Budapesta, premierul Viktor Orban se confruntă cu mișcări de protest după decizia de a mări unele taxe. De câteva zile, furia a mii de maghiari crește și au existat incidente cu forțele de ordine.
Totul a început în urmă cu patru zile. Atunci, un pod peste Dunăre a fost blocat de curieri pe scutere și biciclete, în semn de protest față de o majorare rapidă, neanunțată, a impozitelor. S-a spus că totul s-a petrecut spontan, că această creștere de taxe îi afectează direct pe cei tineri.
Guvernul Orban nu s-a lăsat intimidat și a dat ordonanța de majorare a impozitelor. Ba mai mult, premierul şi-a prelungit perioada în care dispune de puteri extraordinare ca pentru vremuri de război.
Cu toate acestea revoltele maghiarilor au continuat în stradă și, zi de zi, numărul protestatarilor a crescut. Au fost operate rețineri și au existat ciocniri între protestatari și trupele de poliție și jandarmi. Europa s-a arătat îngrijorată, mai mulți lideri făcând declarații în acest sens.
Nu e previzibil ca Viktor Orban și guvernul lui să sufere vreo lovitură majoră, deoarece abia au fost aleși cu majoritate de voturi de către electorat. Însă ce se întâmpla acum la Budapesta ne amintește de răscoala/revolta/revoluția pornită tot spontan în 1956.
Revolta sau Revoluția din 1956
Istoria consemnează că, în anul 1956 a avut loc o se revoltă populară spontană împotriva regimului comunist maghiar și politicile sale impuse de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) , care a durat de la 23 octombrie la 10 noiembrie 1956.
Revolta a început cu un protest studențesc care a adunat mii de oameni în centrul Budapestei pentru a se alătura Parlamentului maghiar . O delegație studențească care a intrat în clădirea postului de radio național pentru a-și transmite cererile a fost arestată. Când mulțimea a cerut eliberarea sa, Államvédelmi Hatóság (ÁVH, poliția politică a regimului) a deschis focul din clădire. Știrile s-au răspândit rapid și au izbucnit revolte în capitală.
Revolta s-a răspândit rapid în alte părți ale Ungariei și a dus la fuga guvernului din capitală, către trupele sovietice . Mii de oameni s-au organizat în miliții populare pentru a confrunta trupele ÁVH și Armata Roșie . Comisarii politici și membrii ÁVH au fost bătuți, închiși sau executați în timp ce prizonierii politici erau eliberați și înarmați. Consiliile improvizate au luptat împotriva controlului municipal al Partidului Comunist aflat la guvernare și au cerut schimbări politice. Simbolurile politice (stele roșii, statuile lui Stalin, stema comunistă în centrul steagului național) au fost îndepărtate sau distruse. A fost instituit un nou guvern comunist care, după dizolvarea formală a ÁVH, și-a declarat intenția de a se retrage din Pactul de la Varșovia și a promis că va organiza alegeri libere. Până la sfârșitul lunii octombrie, luptele au încetat practic și a revenit o oarecare normalitate.
După ce și-a anunțat disponibilitatea de a negocia retragerea forțelor sovietice, Biroul Politic s-a răzgândit și a decis să zdrobească revoluția. 4 noiembrie, o mare armată sovietică a invadat Budapesta și alte părți ale țării. Rezistența maghiară a continuat până10 noiembrie. Peste 2.500 de maghiari și 700 de sovietici au fost uciși în conflict și 200.000 de maghiari au fugit în Austria și de acolo în Occident ca refugiați. Arestările au continuat timp de câteva luni. În ianuarie 1957, noul guvern pro-sovietic suprimase orice opoziție publică. Acțiunile sovietice au fost criticate de unii marxiști occidentali, dar au întărit controlul sovietic asupra Europei centrale .
Sursa: https://ro.frwiki.wiki/wiki/Insurrection_de_Budapest
