Mulți s-au temut de ce e mai rău, când Vladimir Putin a alarmat atât Ucraina, cât și NATO, efectuând o desfășurare masivă la granițele Ucrainei. A fost aceasta o demonstrație de forță? Un indicator al unei invazii viitoare? Un test pentru Ucraina și pentru aliații ei (inclusiv SUA) sau o simplă intimidare?
În urmă cu șapte ani, președintele Vladimir Putin a trimis pe furiș forțe rusești către și în teritoriul ucrainean din Crimeea și din estul Ucrainei. Când au izbucnit proteste pro-UE în Maidanul (piața publică) din Kiev, acestea au dus la lupte armate și la revoluție. Răspunsul lui Putin a fost să introducă în secret „omuleți verzi” mascați și înarmați, adică forțe speciale rusești de elită fără însemne militare, în peninsula strategică a Ucrainei, Crimeea, potrivit algemeiner.com.
Preluarea s-a produs fără un război real, în parte pentru că majoritatea populației din Crimeea este de etnie rusă. Ulterior, Moscova a anexat Crimeea, care găzduiește Flota Rusiei la Marea Neagră. Putin a încercat apoi un avans pe ascuns în estul filo-rus al Ucrainei – o încercare care a avut mai puțin succes.
Anul acesta, abordarea lui Putin nu a fost ascunsă, ci la vedere. De aici uriașa acumulare de forțe, care a fost concepută pentru a semăna frica și panica în rândul cetățenilor ucraineni și pentru a forța Kievul să accepte unele dintre cererile lui Putin. Dar, spre deosebire de 2014, ucrainenii, susținuți de Occident, erau mai bine pregătiți și mai hotărâți să-și apere țara.
După cum a aflat Putin, invazia ar fi fost întâmpinată de o apărare ucraineană serioasă. Nu ar fi fost o apariție a unor „omuleți verzi” care să se confrunte cu niște adversari confuzi. Ucraina era bine organizată și bine echipată și susținută de ajutorul militar al NATO.
Operațiunea rusă din acest an a fost opusul unei operațiuni ascunse. A fost o etalare imensă și deliberat vizibilă a capabilității rusești. Acumularea militară rusă a semnalat astfel o escaladare majoră. Moscova și-a arătat în mod deliberat tancurile la lumina zilei, sugerând că acumularea a fost în principal o demonstrație de forță menită să intimideze adversarul. Acțiunile comandate de Putin nu au fost nici exerciții regulate, nici o repetiție, nici un preludiu la o invazie. A fost o dovadă de diplomație coercitivă.
Care a fost rezultatul?
Acumularea și exercițiile militare efectuate de Rusia și de Ucraina au semnalat eșecul atât al Moscovei, cât și al Kievului de a se îndrepta spre o pace durabilă. Chiar și așa, președintele ucrainean Volodimir Zelenski rămâne îngrijorat de scopul acumulării militare rusești.
„Au retras doar aproximativ 10.000 de soldați”, a spus el – o fracțiune din cei 100.000 de soldați concentrați lângă Ucraina, în aprilie. Acumularea îngrijorează atât Occidentul, cât și Ucraina.
Putin a păstrat, timp de săptămâni întregi, în tăcere adevăratul scop al uriașei acumulări militare de la granița ucraineană. În cele din urmă, chiar înainte de summit-ul NATO, a vorbit. El a spus că Occidentului nu i se va permite să treacă de „liniile roșii” ale Rusiei – și dacă o va face, Rusia va răspunde „dur, rapid și asimetric”, declara președintele ucrainean.
Dar care linii roșii?
Putin nu a afirmat clar acest lucru, dar linia sa roșie pentru Ucraina este următoarea: Ucrainei nu trebuie să i se permită să intre în Planul de aderare [MAP/Membership Application Plan] care să ducă la includerea sa în NATO. Planul MAP al NATO este conceput pentru a sprijini țările partenere aspirante în vederea pregătirilor de aderare la Alianță, oferindu-le un cadru care să permită NATO să le canalizeze asistență și sprijin practic în toate aspectele aderării.
Ucraina a solicitat înscrierea în Planul de aderare la NATO (MAP) în 2008. În acel an, Summit-ul de la București a respins MAP pentru Ucraina și Georgia din cauza obiecțiilor Germaniei și Franței. Niciuna dintre țări nu a vrut să-i provoace pe ruși. Planurile de aderare la NATO pentru Ucraina au fost abandonate din nou după alegerile din 2010 ale candidatului la președinție pro-rus Viktor Ianukovici, potrivit algemeiner.com.
Pe scurt, Rusia își flexa mușchii militari pentru a împiedica încercarea Ucrainei de a se apropia de aderarea la NATO.
„În ceea ce privește extinderea NATO și avansarea infrastructurii NATO către granițele Rusiei, aceasta este de mult timp o chestiune de o importanță capitală pentru Rusia, în ceea ce privește securitatea sa națională”, a spus Putin într-un interviu dur, cu puțin timp înainte de summit. El a afirmat că extinderea NATO în trecut s-a produs împotriva intereselor naționale rusești – și că puterile occidentale „pur și simplu au scuipat pe interesele noastre”.
Președintele a mai spus că extinderea NATO a fost împotriva tuturor asigurărilor pe care Mihail Gorbaciov le-a primit verbal de la puterile occidentale.
„Toate preocupările noastre au fost ignorate”, a spus Putin. „Toate acordurile preliminare (deși au fost verbale, cu Mihail Sergheievici Gorbaciov – slavă Domnului că are o stare bună de sănătate – îl puteți întreba și el va confirma, cu siguranță), au fost date uitării de către Occident.”
Deși NATO a declarat în 2008 că Ucraina va fi invitată într-o bună zi să se alăture Alianței, până în 2020, NATO a făcut puține eforturi pentru a transforma această invitație într-o realitate. Pentru Ucraina, apartenența la NATO este o necesitate în fața intimidării rusești.
Din cauza obiecțiilor germane și franceze NATO a anulat ședința comisiilor NATO-Ucraina și NATO-Georgia care fuseseră planificate pentru summit-ul Alianței din 14 iunie 2021, de la Bruxelles. Pe 6 mai, Consiliul Atlanticului de Nord a decis, la nivel de ambasadori, să nu invite țările partenere să participe la summit.
Kiev a rugat în zadar NATO să reconsidere această decizie. Ucraina era pregătită să-și prezinte din nou cazul pentru un Plan de aderare la NATO, la summit, dar cererea sa de MAP este acum amânată pe termen nedefinit. Zelenski l-a rugat pe președintele Joe Biden să susțină chestiunea MAP. „Dacă vorbim despre NATO și MAP, aș vrea cu adevărat să obțin detalii [de la Biden] – da sau nu”, a spus Zelenski disperat. „Trebuie să obținem date clare și probabilitatea acestui lucru pentru Ucraina”.
