Închisoarea de la Râmnicu Sărat, denumită “puşcăria izolării totale”, a fost una dintre cele mai dure închisori comuniste. Printre celebrii deținuți se numără Coposu și Diaconescu, iar la inițiativa Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, închisoarea va deveni „un pilon de memorie și de educație pentru românii de toate vârstele”.
„Pușcăria izolării totale” va fi restaurată. Planurile Ministrului Culturii pentru cumplita închisoare de la Râmnicu Sărat
Printr-un anunț publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii, Lucian Romașcanu a menționat importanța restaurării închisorii de la Râmnicu Sărat, ca un pilon de memorie a chinurilor la care au fost supuși deținuții de-a lungul timpului.
„Istoria fiecărei națiuni este presărată cu momente eroice sau damnabile, de înălțare sau de cădere, toate lucrând, totuși, la definirea identității fiecărui neam. Momente de mare durere precum crimele odioase ale comunismului și ale regimului său penitenciar trebuie, poate mai mult decât altele, să ne rămână în memorie. Să nu le uităm spre cinstirea eroilor și spre a nu le mai face posibile niciodată. Închisoarea cumplită de la Râmnicu Sărat, „Închisoarea tăcerii”, închisoarea chinurilor lui Coposu și ale lui Diaconescu, va fi restaurată și va deveni un pilon de memorie și de educație pentru românii de toate vârstele”, scrie pe Facebook Lucian Romașcanu.
Se pare că întregul proiectul, în valoare de 9 milioane de euro, plus TVA, va fi finanțat prin PNRR, iar timpul de finalizare a lucrărilor ar fi 2023:
„Ministerul Culturii va asigura tot ce este necesar bunei sale realizări. Astăzi (miercuri – n.r.) am vizitat acest loc împreună cu cei angrenați în proiectul refacerii și toți am promis și ne-am promis să lucrăm cu spor la memorialul ce va fi <Închisoarea tăcerii>”, adaugă Romașcanu.
Închisoarea Râmnicu Sărat a fost una din temnițele cele mai de temut ale României interbelice și României comuniste. În perioada 1955-1963 comandantul închisorii a fost torționarul Alexandru Vișinescu, condamnat ulterior pentru crime împotriva umanității.
Aici au fost întemniţaţi cei 1200 de ţărani după reprimarea răscoalei din 1907, iar în 1938 au fost încarceraţi capi ai mişcării legionare, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. După anul 1945 în cele 32 de celule ale închisorii au fost aduşi miniştri din perioada guvernului Antonescu, fruntaşi PNŢ, generali ai armatei române, intelectuali de marcă. De asemenea, aici au fost izolaţi Vasile Luca, Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru ca în 1957 să fie transferaţi aici de la Sighet Corneliu Coposu, Ilie Lazăr şi Ion Diaconescu. Tot în închisoarea de la Râmnicu-Sărat şi-a aflat sfârşitul, în 1963, şi Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc, al Partidului Naţional Ţărănesc şi ministru, în mai multe rânduri. Cei care ajungeau aici erau consideraţi „duşmani de clasă”, „bandiţi” şi „contrarevoluţionari”.
Din aceeași categorie
