Actual

Programul fotovoltaicelor, un fiasco. Barna: De vină sunt funcționarii

Programul fotovoltaicelor, un fiasco. Barna: De vină sunt funcționarii
Arhivă

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunţă că vor fi aprobate primele 2.000 de dosare din totalul de 45.000 care au fost depuse pentru accesarea de fonduri în cadrul programului de instalare de panouri fotovoltaice derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu. De ce atât de puţine, de ce această întârziere? O spune chiar ministrul mediului. Incapacitatea persoanelor de acolo de a administra această problemă.

Tanczos Barna, recunoaşte întârzierile: Incapacitatea persoanelor de a gestiona programul de instalare de panouri fotovoltaice

Tanczos Barna justifică această situaţie prin incapacitatea persoanelor de la Administraţia Fondului pentru Mediu de a administra această problemă, mai pe româneşte.

„Este mai mult decât întârziere, a fost un blocaj. Din păcate, Administraţia Fondului pentru Mediu a mers foarte prost în evaluarea acestor dosare, din cauza lipsei… în limbajul de lemn se spune lipsă de capacitate administrativă. Pe româneşte, este incapacitatea persoanelor de acolo de a administra această problemă. Subiectul nu a fost mai complicat decât orice alt subiect, volumul a fost foarte mare”, a afirmat Tanczos Barna, miercuri, la Euronews România.

El a subliniat că primele dosare vor fi aprobate în următoarele zile.

„Săptămâna aceasta o să avem primele 2.000 de dosare aprobate. Săptămâna trecută, din câte ştiu, au trecut vreo 1.041 de dosare deja de faza de aprobare, s-a intrat în evaluare şi pun şi eu presiune pe această instituţie să termine cât mai repede cele 45.000 de dosare care s-au depus în prima etapă”, a adăugat Tanczos.

Ministrul a precizat că în acest timp se pregăteşte următorul apel de proiecte în cadrul căruia „filosofia va fi schimbată”, principiul urmând a fi similar celui aplicat în cadrul programului Rabla pentru Electrocasnice, instalatorul urmând a primi subvenţia de la AFM.

Uniunea Europeană a impus tuturor ţărilor membre o taxă care să alimenteze un Fond social de climă

În ceea ce priveşte propunerea extrem de controversată, mult discutată adoptată la nivelul Uniunii Europene, privind o taxă care va fi utilizată pentru alimentarea unui Fond social de climă, ministrul Mediului a arătat că e o taxă nouă, pe care Europa a impus tuturor statelor membre.

„Taxă nouă. Europa, în momentul de faţă, a impus tuturor statelor membre o taxă nouă de carbon. (…) Sunt două elemente: benzina-motorina, plus centrala de acasă pentru gaz sunt cele două elemente care vor fi taxate pentru a colecta pentru Fondul social de climă sumele care se reintroduc în economie, sub formă de subvenţie sau sub formă de sprijin pentru tranziţie, pentru cumpărarea altor centrale, altor soluţii, pompe de căldură, fotovoltaice ş.a.m.d.”, a afirmat Tanczos Barna.

Ministrul a adăugat că a existat o „dispută” în ceea ce priveşte suma care va constitui acest fond social de climă, arătând că s-a stabilit, la nivel european, suma de 59 de miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi cu precădere în zonele în care „această tranziţie în zona locativă şi transport are un impact semnificativ asupra cetăţenilor care suferă de sărăcie energetică”.

El a adăugat că „probabil taxele vor fi, pe litru, undeva între 50 de bani şi un leu”.

„România va beneficia de aproape şase miliarde de euro din acest Fond social de climă, o să fim o ţară net beneficiară, adică vom contribui cu un miliard, vom primi şase – groso modo, o să fie 5,8 – 5,9, probabil în plaja aceea – vom putea folosi 35% din acest fond pentru a compensa la nivelul cetăţenilor plata taxei, adică în familiile unde veniturile se situează la un anumit nivel, nu s-a stabilit încă nivelul acesta, se va putea veni cu un sprijin direct la cetăţean, la familie, la gospodărie pentru a acoperi acest plus de cheltuială. În plus, din diferenţa de 65% se pot finanţa diverse tehnologii de reducere a emisiilor de carbon”, a explicat Tanczos Barna.

Ministrul a precizat că acest program va începe în anul 2027 şi va dura opt ani.

În acest context, ministrul a subliniat nevoia unor „soluţii mai eficiente” pentru încălzirea apartamentelor, el arătând că a stabilit, împreună cu ministrul Dezvoltării, că pentru blocurile de locuinţe noi cu mai mult de şase apartamente „se va impune o centrală comună”. Decizia se va referi „strict la proiectele viitoare” şi nu şi la cele care au primit deja aprobări.