Prognoza specialiștilor pentru 2022: Piața imobiliară va exploda! Ce opțiuni au cumpărătorii
Specialiștii din imobiliare prevăd un 2022 dominat de maxime istorice ale prețurilor apartamentelor de vânzare. Nevoia de spațiu mai generos, dar și costurile ridicate îi determină tot mai frecvent pe cumpărători să migreze spre periferii și în rural.
Prețurile în imobiliare continuă trendul ascendent. Ce orașe conduc în topul scumpirilor?
După ce, pe tot parcursul lui 2021, creșterile au fost importante și progresive, de la lună la lună, trendul crescător se va intensifica anul viitor la nivelul întregii industrii imobiliare. În luna decembrie, prețurile la apartamentele de vânzare în Cluj-Napoca au atins 1.960 de euro/mp, o creștere de aproape 9% față de aceeași perioadă a anului trecut.
București. 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult față de decembrie 2020
În București prețurile s-au situat la nivelul de 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult față de decembrie 2020, în timp ce la Brașov, prețul mediu a atins 1.380 euro/mp, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind de aproape 15%.
În Timișoara prețurile au avut o evoluție mai lentă. În orașul de pe Bega, prețul mediu este de 1.320 euro/ metru pătrat, cu o variație de sub 5% față de 2020.
„Pe sfârșit de an, vorbim de o ușoară stagnare în dinamica tranzacțională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător și, potrivit analizelor noastre, prețurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice”, a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.
„Cauzele creșterii prețurilor sunt inflația și banii din piață ușor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcție, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creșterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari.
Cererea în imobiliare depășește cu mult oferta de pe piață
Prețurile din imobiliare sunt dictate de jocul cererii și a ofertei de imobile, iar în prezent, cererea depășește cu mult oferta. În marile orașe din România se acordă foarte greu autorizațiile de construcție și acest lucru va influența dinamica cererii și a ofertei imobiliare din viitor.
„Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocrației autorităților și al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecința este creșterea prețului per metru pătrat la vânzare.” a explicat Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.
Criza forței de muncă în construcții scumpește metrul pătrat de spațiu nou construit
Nu doar autorizațiile de construcție încetinesc avântul pieței, ci și alți factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forței de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.
„Criza forței de muncă, precum și prețurile la materia primă pun în dificultate noile proiecte
imobiliare. Pentru a atinge o marjă de profit între 30%-50%, aceștia trebuie să crească prețurile la
construcțiile noi. În Cluj-Napoca, asta ar însemna costuri de până la 2.500-2.800 euro/mp, ceea ce îi
face să fie sceptici că vor putea vinde și îi determină să rămână în expectativă”, a spus Cătălin
Priscorniță, CEO Blitz.
Preferințele cumpărătorilor s-au schimbat în ultimii doi ani. Ce locuințe caută românii
Odată cu pandemia, cumpărătorii și-au schimbat preferințele și au migrat către suprafețe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanțele în minute și nu în kilometri și, din nevoia de spațiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia orașelor.
„Cuplurile tinere, cu copii în special, aleg siguranța cartierelor liniștite limitrofe în defavoarea facilităților oferite de zonele consacrate sau centrale. Migrarea spre spațiile mai mari și deschise vine și din dorința oamenilor de a se simți mai liberi și de a se implica inclusiv în activități de agricultură. Această tendință se poate observa la periferiile marilor orașe, unde apar cartiere rezidențiale de case pe suprafețe tot mai mari” , a explicat Cătălin Priscorniță.
Pentru mulți români, marile centre economice – Cluj, București, Timișoara – rămân în topul preferințelor, datorită potențialului lor de dezvoltare, însă apar noi trenduri pe piață.
„Există o categorie tot mai numeroasă care alege să migreze către orașele mai mici, mulți angajați având încă avantajul muncii remote. Nu e un val foarte puternic, unii vin, alții pleacă, dar e o migrație cu dublu sens și asta ne dă speranța să repopulăm România rurală”, a spus Priscorniță.
