Procurorii cer suspendarea Dosarului Hidroelectrica în care Elena Udrea este judecată pe fond pentru că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu. DNA cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a răspunde cum poate fi aplicată decizia CCR pe tema prescripției în raport cu obligațiile României asumate prin tratatul de aderare. Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București le transmit avocaţilor să se pregătească de „dezbateri pe fond” la următorul termen de judecată, pe 5 iulie.
Procurorii cer suspendarea Dosarului Hidroelectrica în care Elena Udrea este judecată pe fond. 5 iulie, următorul termen
În acest dosar, cunoscut ca „Hidroelectrica”, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei di 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest proces fiind în stadiul de apel la Înalta Curte.
DNA are două întrebări pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Cum CJUE a mai dezlegat o chestiune de drept care privea decizia CCR pe tema completurilor nelegal constituite la nivelul Înaltei Curți, DNA a solicitat suspendarea Dosarului Hidroelectrica până când judecătorii europeni vor răspunde la următoarele două întrebări:
„Dacă practica instanțelor naționale de a interpreta o decizie obligatorie a CCR– care declară numai în parte o dispoziție legală ca neconstituțională (respectiv reglementarea cauzelor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale), în sensul aplicării acelei dispoziții în forma indicate de Curtea Constituțională drept conformă Constituției, dar neprevăzută în mod expres în lege, respectă dispozițiile art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiul securității juridice?”
„Dacă Decizia 2006/928 și art. 325 alin.1 din TFUE trebuie interpretate în sensul că impun instanței naționale să nu aplice jurisprudența obligatorie a CCR care schimbă modul de aplicare a unei decizii anterioare a aceleiași Curți (respectiv deciziei din 2018), în sensul nerecunoașterii existenței unor cauze de întrerupere a cursului prescripției extinctive și contrar jurisprudenței constante a instanțelor naționale care recunoștea existența acestor cauze de întrerupere a cursului prescripției în forma apreciată inițial de CCR drept constituțională, cu consecința creării unui risc sistemic de impunitate pentru toate fraudele cu TVA sau privind fonduri europene, ori infracțiunile de corupție la nivel înalt?”.
Procurorii DNA vor ca instanțele să „facă abstracție” de decizia CCR
„Riscul sistemic de impunitate” la care face referire DNA în a doua întrebare este o sintagmă preluată din decizia CJUE atunci când magistrații europeni au explicat ce primează între dreptul UE în cauzele de fraude cu bani europeni și decizia CCR pe tema completurilor nelegale de la ICCJ.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție” – paragraful 194 din Decizia CJUE.
În sala de judecată, procurorul de ședință al DNA a explicat că România are, prin tratatul de aderare la UE, obligația de a combate corupția, iar aplicarea ultimei decizii a CCR arc rea acel „risc sistemic de impunitate”.
„Ar trebui să facem abstracție de decizia CCR și apreciem că există cauze de întrerupere a cursului prescripției, respectiv acele acte care se comunicau suspectului sau inculpatului, proceduri despre care Curtea spunea în 2018 că sunt constituționale. Mai solicităm, având în vedere vechimea faptelor și faptul că CJUE nu se va pronunța într-un termen foarte scurt, suspendarea cauzei pentru a evita curgerea prescripției”, a declarat procurorul DNA.
Avocatul Veronel Rădulescu: Jurământul magistraților e cu mâna pe Cartea Sfântă și pe Constituție!
În replică, avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a solicitat instanței de judecată să respingă cererea procurorilor DNA.
„E vorba de aplicarea deciziilor CCR și de respectarea Constituției. Jurământul magistraților este următorul: Jur să apăr Constituția și legile țării…Or, această încercare de a sesiza CJUE în sensul să emită o decizie care să ne permită să nu respectăm Legea fundamentală, încalcă atât Constituția, cât și jurământul făcut de magistrați. Nu uitați că jurământul procurorilor și al judecătorilor e făcut cu mâna pe Cartea Sfântă și pe Constituție”, a arătat Veronel Rădulescu.
Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a anunțat că se va pronunța la următorul termen de judecată, pe 5 iulie. Apoi, magistratul le-a transmis avocaților să se pregătească de „dezbateri pe fond”. Avocații au interpretat acest mesaj al judecătoarei ca o antepronunțare cu privire la solicitarea DNA de a sesiza CJUE și de a suspenda procesul, de vreme ce Curții de la Strasbourg i-a luat doi ani până a emis decizia pe tema completurilor de la ICCJ.
Primul complet de judecată care aplică Decizia CCR 358/2022 privind prescripția
Judecătorii Ovidiu Richiteanu-Nastase şi Carmen-Veronica Găină de la Curtea de Apel Bucureşti au aplicat direct Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 358/2022 privind prescripţia, fără să aştepte dezlegări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe această temă, cum s-a întâmplat cu alte completuri de la CAB în diverse dosare, informează luju.ro.
Luni, 27 iunie 2022, în dosarul nr. 11407/301/2021, cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti au dispus încetarea procesului penal faţă de un inculpat trimis în judecată pentru furt. Conform art. 228 Cod penal (definiţia furtului), „luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Proces penal, încetat conform deciziei CCR
De asemenea, potrivit 154 alin. 1 lit. d CP, „Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: (…) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani”. Pe scurt: termenul de prescripţie pentru infracţiunea de furt este de 5 ani. În cazul de faţă, fapta a fost comisă la 17 aprilie 2017. Deci termenul de prescripţie generală s-a împlinit la 17 aprilie 2022.
