Printr-un decret semnat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski trei posture de televiziune sunt obligate să-și întrerupă activitatea.
Cele trei posturi sunt ZIK, NewsOne şi 112 a căror emisie în Kiev a fost oprită deja.
Interdicţia prevede retragerea licenţelor de emisie şi a frecvenţelor TV şi blocarea conturilor pentru o perioadă iniţială de cinci ani, a anunţat administraţia prezidenţială de la Kiev.
Motivarea măsurii prezidențiale
Președintele Volodimir Zelenski a justificat măsura susţinând că respectivele posturi sunt o ameninţare pentru securitatea naţională şi răspândesc propagandă rusă.
Posturile de televiziune respective erau considerate în Ucraina drept o portavoce a partidului pro-rus „Platforma Opoziţiei pentru Viaţă”.
În spatele acestei măsuri, se pare că este cu totul altceva decât motivele invocate. În urma unor sondaje realizate recent, în Ucraina, acest partid ar putea obţine cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Acest lucru împiedică partidul care=l susține pe actualul președinte să-și consolideze puterea.
Decretul prezidenţial semnat de Zelenski a pus în aplicare o decizie adoptată de Consiliul de Securitate Naţională.
Mass media prigonită de Putere
După ce (singurul) mandat al primului președinte ucrainean Leonid Kravchuk s-a încheiat în 1994, libertatea presei s-a înrăutățit. În timpul președinției lui Leonid Kuchma (1994-2004), câteva știri critice pentru el au fost închise cu forță. În 1999, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor l-a plasat pe Kuchma pe lista celor mai răi dușmani ai presei. În acel an, guvernul ucrainean a limitat parțial libertatea presei prin inspecții fiscale Libertatea presei în Ucraina .
În 2007, în provinciile Ucrainei au persistat numeroase atacuri și amenințări anonime împotriva jurnaliștilor, care au investigat sau au expus corupția sau alte nedreptăți guvernamentale. Comitetul pentru protecția jurnaliștilor din SUA a concluzionat în 2007 că aceste atacuri și reticența poliției în unele cazuri de a-i urmări pe făptași, „au contribuit la stimularea unei atmosfere de impunitate împotriva jurnaliștilor independenți”.
De când Viktor Ianukovici a fost ales președinte al Ucrainei în februarie 2010, jurnaliștii ucraineni s-au plâns de deteriorarea libertății presei în Ucraina. Ianukovici a răspuns (în mai 2010) că „apreciază profund libertatea presei” și că „mass-media liberă, independentă, care trebuie să asigure accesul neîngrădit al societății la informații”. Dar realitatea a dovedit contrariul.
Un raport din mai 2014 al OSCE a găsit aproximativ 300 de cazuri de atacuri violente percepute asupra mass-mediei în Ucraina din noiembrie 2013.
ONG-ul ucrainean Institutul de Informații în Masă a înregistrat cel puțin 995 de încălcări ale libertății de exprimare în 2014 – dublul față de cel din 2013 (496) și triplu decât în 2012 (324). Cele mai multe atacuri asupra jurnaliștilor s-au produs în perioada euromaidan din Kiev (82 în ianuarie, 70 în februarie 2014).
