Jumătate dintre ghețarii de pe Pământ, în special cei mai mici, urmează să dispară până la sfârșitul secolului din cauza schimbărilor climatice, însă limitarea încălzirii globale ar putea salva alții, potrivit unui nou studiu.
Rezultatele, publicate joi în revista Science, oferă cea mai cuprinzătoare privire de până acum asupra viitorului celor 215.000 de ghețari din lume.
Autorii au subliniat importanța restricționării emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a limita consecințele generate de topirea ghețarilor, cum ar fi creșterea nivelului mării și epuizarea resurselor de apă.
Pentru a ajuta la orientarea factorilor de decizie politică, studiul a analizat impactul a patru scenarii asupra ghețarilor, în care temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius, 2,0C, 3,0C și 4,0C.
„Fiecare creștere cu un grad produce mai multă topire și pierderi”, a declarat Regine Hock, co-autoare a studiului.
„Asta înseamnă, de asemenea, că dacă reduceți creșterea temperaturii, puteți reduce și această pierdere de masă”, a declarat Hock pentru AFP. „Deci, în acest sens, există și un pic de speranță.”
Chiar dacă creșterea temperaturii globale este limitată la 1,5C peste nivelurile preindustriale – cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris – cercetătorii au estimat că 49% dintre ghețarii lumii ar dispărea până în anul 2100.
Acest lucru ar reprezenta aproximativ 26 % din masa glaciară a lumii, deoarece cei mai mici ghețari ar fi primii afectați.
În prezent, se estimează că temperatura medie globală va crește cu 2,7C, ceea ce ar duce la o pierdere aproape completă a ghețarilor din Europa Centrală, vestul Canadei, partea continentală a Statelor Unite și Noua Zeelandă.
„Regiunile cu o cantitate relativ mică de gheață, cum ar fi Alpii europeni, Caucazul, Anzii sau vestul Statelor Unite, își vor pierde aproape toată gheața până la sfârșitul secolului, aproape indiferent de scenariul emisiilor”, a spus Hock. „Așa că acești ghețari, sunt mai mult sau mai puțin condamnați.”
În cel mai pesimist scenariu – o creștere a temperaturii globale de 4,0C – ghețarii giganți, precum cei din Alaska, ar fi mai afectați, iar 83% dintre ghețari ar dispărea până la sfârșitul secolului.
Pierderea ghețarilor ar exacerba, de asemenea, creșterea nivelului mării.
„Ghețarii pe care îi studiem reprezintă doar un procent din toată gheața de pe Pământ”, a declarat Hock, „mult mai puțin decât calota de gheață din Groenlanda și calota de gheață din Antarctica”.
„Ei au contribuit la creșterea nivelului mării aproape la fel de mult ca și calota glaciară a Groenlandei și a Antarcticii împreună, în ultimele trei decenii”, a mai spus ea.
O încălzire de 1,5C ar duce la o creștere a nivelului mediu al mării de nouă centimetri, în timp ce temperaturi cu 4,0C mai mari ar provoca o creștere a nivelului mării cu 15 centimetri.
„Nu sună foarte mult, de la nouă până la 15 centimetri”, a spus Regine Hock, „dar nu nivelul global al mării este cel îngrijorător”.
„Este vorba mai ales de valurile de furtună asociate”, a spus ea, care au potențialul de a provoca „mult mai multe pagube”.
Dispariția ghețarilor va avea, de asemenea, un impact asupra resurselor de apă, deoarece aceștia furnizează apă dulce pentru aproximativ două miliarde de oameni.
„Ghețarii compensează pierderea de apă în timpul verii, când nu prea plouă și este cald”, a spus experta.
Proiecțiile studiului, care sunt mai pesimiste decât cele ale experților ONU în domeniul climei, au fost obținute prin observații ale masei fiecărui ghețar de-a lungul deceniilor și simulări computerizate.
În ciuda constatărilor alarmante, Hock a declarat că „este posibil să se reducă pierderea de masă prin acțiunea umană”.
„Dacă acest lucru se va întâmpla este, desigur, o altă întrebare”, a spus ea. „Dacă se va întâmpla depinde, desigur, de factorii de decizie politică.”
