Economic

Presiune crescută în agricultură! Apel disperat al reprezentanților agriculturilor și industriei alimentare

Presiune crescută în agricultură! Apel disperat al reprezentanților agriculturilor si industriei alimentare realizat la inițiativa Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara SINDALIMENTA.

In urma APELULUI la unitate, transmis public asociatiilor si producatorilor de alimente, intr-o singura voce care sa convinga despre importanta luarii tuturor masurilor pentru ca AGRICULTURA si INDUSTRIA ALIMENTARA din ROMANIA sa reprezinte o prioritate nationala, grupul de initiativa – Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara SINDALIMENTA – Presedinte Dragos Frumosu, Confederatia Asociatiilor Taranesti Agricole din Romania – Presedinte Gheorghe Vlad, Asociatia Fermierilor din Romania – Presedinte Adrian Radulescu, Federatia Nationala a Cartofului din Romania – Presedinte Romulus Oprea, Organizatia Interprofesionala Nationala “PRODCOM Legume-Fructe” din Romania – Presedinte Aurel Tanase, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahăr din Romania – Presedinte Ioan Gherman, Asociatia Tinerilor Fermieri Olt – Presedinte Florin Ciobanu, Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin – AFISS – Presedinte Larisa Violeta Ene – a constatat o lipsa de reactie, mai ales din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, institutie in care astazi, pe langa ministru activeaza nu mai putin de cinci secretari de stat.

 

Presiune crescută! Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara

Agricultura romaneasca traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fara precent in ultimii 30 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, nici un guvern, in afara de promisiuni, nu a luat cu adevarat masuri concrete pentru a aduce agricultura la locul pe care il merita. Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara.

Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate in consideratie. Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv atat de necesar celor doua sectoare de activitate care pot produce hrana pentru populatia Romaniei si o cantitate mare pentru export.

Astazi vorbim despre terenuri agricole distruse de seceta, sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primariilor, vandute ulterior dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultiva plante tehnice, sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii. Nimeni nu face nimic, chiar daca subventiile noastre sunt mai mici decat ale colegilor nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., sau atunci cand migratia fortei de munca in tarile vestice se face fara nici o protectie. Cu totii ne plangem despre existenta acestor probleme in Romania si mai mult, despre absenta unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung, despre o interventie in situatia de criza din acest an, de toate acestea fiind responsabila intreaga clasa politica.

Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti.

Considerand ca asa nu se mai poate sustinem ca este momentul sa ne adunam si sa ne unim fortele pentru ca cei care conduc destinele acestei tari sa inteleaga ca fara noi nu se poate. Trebuie sa lasam la o parte opiniile divergente dintre organizatiilor noastre si sa militam impreuna pentru drepturile noastre, pentru luarea masurilor care se impun, in aceste momente cruciale.

In acest sens, Grupul de Initiativa a transmis Apelul, care cuprinde o parte importanta de masuri ce trebuiesc discutate si luate imediat, celor doua Comisii pentru agricultura din Parlamentul Romaniei, Presedintelui Romaniei, Guvernului si Ministrului Agriculturii.

Principalele masuri solicitate  Ministerului Agriculturii:

  • Implicarea clasei politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani;
  • Urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul porc. Romania importa peste 80% din necesarul de carne de porc;
  • Urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare. Romania importa 95% din pui din Polonia. Riscul infestarii cu gripa aviara si salmonela este iminent;
  • Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol;
  • Continuarea reabilitarii urgente a sistemelor de irigatii si punerea lor in functiune;
  • Aprobarea in regim de urgenta a Legii Camerelor Agricole;
  • Acordarea de credite fara dobanda pentru materia prima si salariile angajatilor din industria alimentara;
  • Modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si nu mai poate incheia Contracte Colective de Munca, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentand motiv de refuz al negocierii drepturilor si obligatiilor angajatilor;
  • Sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte utilizand in acest fel cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti;
  • Sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata;
  • Interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket;
  • Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, ȋn cuantum/valoare de75% din valoarea pretului de cost al productiei, ȋn baza standardului de cost:
  • Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat pentru suprafetele existente prin masura de sprijin cuplat, cat si prin investitii pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa;
  • Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii;
  • Sustinerea productiei interne de cartof pentru consum, ajunsa la sub 25 000 de hectare in 2019, evitarea disparitiei cartofului pentru samanta (600 hectare) si sustinerea cartofului pentru industrializare;
  • Simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera. Multi beneficiari ai ajutorului social nu se incadreaza in munca de teama pierderii acestui ajutor. In schimb pot merge la cersit si furat prin Europa, sau sunt transformati in categoria celor trimisi in aceasta perioada la munca in diferite tari europene, fara nici un fel de protectie sociala;
  • Promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare;
  • Stimularea productiei de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară, pentru a reduce cheltuielile de valută cu importurile de zahăr. In anul 2019 73 % din zahărul consumat în ţară a provenit din import. Precizăm că până în anul 1990 ţara noastră îsi asigura întreg necesarul de consum de zahăr (550.000 tone zahăr /an) din productia internă.

 

Implicarea intregii clase politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani, trebuie sa se materializeze prin promovarea unui MEMORANDUM care sa contina masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem
ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului si chiar Presedintele Romaniei, sunt acum convinsi ca aceste probleme nu mai pot fi amanate.

Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Vrem ca acest program sa fie agreat si aprobat de intreaga clasa politica, creandu-se astfel toate premizele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export.

Semnatarii documentului transmis Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii au solicitat o intalnire cu ministrul Agriculturii si participarea ministrului de Finante, pentru stabilirea unui calendar de reuniuni pe sectoare de activitate, in vederea finalizarii programului “VIITORUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMANESTI”.