O știre care a provocat rumoare, uimire și nervi a fost publicată ieri în media. Șefa Parchetului European Laura Kovesi a transmis un comunicat amenințător în care spunea că ar putea cere blocarea banilor europeni către Romania.
Legea care a nemulțumit-o pe șefa procurorilor europeni
Două sunt nemulțumirile majore ale Laurei Codruța Kovesi, despre care se tot vorbește că va fi susținută pentru candidatura la președinție, în 2024, de către USR și partidul lui Dacian Cioloș, REPER.
Prima nemulțumire este legată de Legea avertizorilor de integritate, adoptată de Camera Deputatilor.
Ce sunt avertizorii de integritate? În accepțiunea românilor, ei sunt denunțătorii dintr-un situație juridică, sau „turnătorii”. În accepțiunea legiuitorilor, avertizorii de integritate sunt acele persoane care își exprimă cu curaj nemulțumiri intervenite la locul de muncă, care refuză să execute ordine ilegale, iar ca urmare sunt supuși represaliilor.
„Avertizarea de integritate vine să „ridice capacul de pe oală” şi să facă o deschidere a sistemului față de public prin înfrângerea „legii tăcerii”. (…) Legea avertizorilor completează în mod firesc, sistemul reglementarilor din domeniu, alături de Legea Nr. 682/2002 privind protecția martorilor, extinzând prevederile și în afara cadrului judiciar și adaptând protecția la specificul administrației publice”, se arată într-un raport al Asociației Române pentru Transparență – Transparency International – Romania.
Așadar, denunțătorii și martorii protejați sunt insuficient apărați de legea votată în Camera Deputaților pe 29 iunie, în accepțiunea procurorului european Kovesi. În comunicatul său, șefa Parchetului European scrie că fără ajutorul avertizorilor/denunțătorilor se limitează detectarea/descoperirea și prin urmare procurorii nu vor mai avea ce urmări penal.
”Avertizorii de integritate reprezinta o sursa esentiala de informatii pentru serviciile de investigatie si de urmarire penala. Prin urmare, transpunerea corecta si implementarea efectiva a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale dreptului Uniunii (Directiva privind protectia avertizorilor de integritate) prezinta o relevanta operationala directa pentru Parchetul European. Daca nu reusiti sa ii protejati pe avertizori, limitati detectarea. Daca nu detectati, nu puteti investiga si urmari penal.
(…)
Principalul motiv de ingrijorare este ca aceste dispozitii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajand potentialii avertizori din Romania si afectand negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigura buna functionare a serviciilor de ancheta si de urmarire penala in ceea ce priveste investigarea si urmarirea penala a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a coruptiei sau a altor incalcari ale dreptului Uniunii legate de executia bugetului Uniunii sau de protectia intereselor financiare ale Uniunii”, a scris Laura Kovesi în comunicatul său, referitor la prima nemulțumire.
România nu a trimis la Bruxelles nouă procurori
A doua mare nemulțumire a șefei Parchetului European (EPPO) este legată de faptul că nu a primit nouă procurori români care să activeze în structura pe care o conduce.
“EPPO nu a primit inca numirea a 9 procurori europeni delegati din Romania si a existat o intarziere considerabila in ceea ce priveste acordarea biroului EPPO din Romania a unui numar adecvat de ofiteri de politie judiciara in sprijinul operatiunilor sale”, este al doilea reproș al Laurei Kovesi la adresa autorităților de la București.
Laura Kovesi amenință cu blocarea fondurilor europene pentru România
În finalul comunicatului venit de la EPPO, ieri, 30 iunie 2022, se spune că „Procurorul-sef european analizeaza daca aceasta situatie persistenta, combinata cu cele mai recente evolutii, ar justifica un raport catre Comisia Europeana in conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii”.
Victor Ponta reacționează și face dezvăluiri din trecut
În aceeași zi, într-un mesaj postat pe contul de Facebook, Victor Ponta o acuză pe Laura Codruța Kovesi, șeful Parchetului European, că pune bețe în roate României, că amenință cu posibilitatea de a cere blocarea fondurilor europene pentru România, dacă legea „turnătorilor” nu iese din Parlament cum o vrea șefa procurorilor.
“Sa va traduc: cum se procedeaza ca Romania sa NU poata sa foloseasca banii europeni alocati. Simplu – daca cineva ‘lucreaza’ profesionist pentru asta. Romania este singura tara europeana care are inca blocate fonduri europene de peste 1,5 Miliarde de Euro, din Bugetul 2007 – 2014, pe motiv ca sunt ‘anchete in curs’ (evident nefinalizate si fara nicio sansa serioasa sa fie vreodata).
In 2012-2016 am reusit sa luam totusi aproape 30 de miliarde de Euro de la Uniunea Europeana – si atunci Doamna Kovesi & Co ne-au facut sute de dosare ca sa ne ‘bagam mintile in cap’; plus ceva proteste cu ‘focile nervoase’ in Piata Victoriei.
Acum se iau masuri ‘preventive’ – tot ca sa nu ajunga in Romania banii europeni; pretextul gasit e ca nu protejam bine ‘avertizorii’ (de parca stie cineva in Romania ce inseamna asta – noi le spunem direct ‘turnatori’)! Eu zic sa aplaudam si noi aceste initiative marete – ca altfel vine Parchetul European peste noi! Si o sa fim ‘si … si cu banii luati’”.
Președintele României trebuie să intervină în scandal
Fiind vorba de România și de tranșarea banilor europeni care ar trebui să fie acordați țării, președintele Klaus Iohannis ar trebui să intervină din cel puțin două motive: amenințarea cu prejudicii de imagine asupra României, dar și pentru că mesajul lui Kovesi îl vizează și pe el, ca președinte care urmează să promulge Legea avertizorilor de integritate.
