Premierul Nicolae Ciucă dă asigurări că România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă, precizând că în acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că ”ţara noastră a acţionat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre”.
Premierul Nicolae Ciucă: în acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline
”România va avea suficient gaz în depozitele naţionale, încât să fie acoperit necesarul energetic pentru iarnă. În acest moment, depozitele de gaz metan ale ţării sunt 47% pline, ceea ce înseamnă că ţara noastră a acţionat mult mai repede decât calendarul pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru statele membre. Ţinta pentru 1 august este de 46%, iar România a depăşit-o încă din prima jumătate a lunii iulie”, anunţă premierul într-o postare pe Facebook.
El subliniază că suntem înaintea calendarului european de acumulare a rezervelor pentru iarnă ca urmare a faptului că o mare parte din gazul metan extras în România este stocat.
”Astăzi a fost atins procentul-record de 70% de gaz din producţia internă, trimis în depozitele naţionale!”, transmite şeful Executivului.
Obiectivul stabilit la nivel european este ca, până la 1 noiembrie, depozitele de gaz ale tuturor statelor membre să fie cel puţin 80% pline.
”Menţinând ritmul accelerat, vom reuşi să atingem acest procent chiar înainte de termen”, declară Nicolae Ciucă.
Reacţia premierului vine la o zi după ce Gazprom a anunţat că oprește livrările de gaze către Europa prin conducta Nord Stream 1, principalul gazoduct care transportă gazele rusești până în Germania. Motivul oficial al sistării gazelor îl reprezintă „lucrările de mentenanță”, programate a avea loc timp de zece zile, în perioada 11-21 iulie. Guvernele și companiile europene sunt îngrijorate că oprirea ar putea dura însă mai mult, din cauza războiului din Ucraina.
În întreaga Europă, companiile au recurs la combustibili mai poluanţi decât gazele în condiţiile în care au dat prioritate costurilor provocate de întreruperea activităţii şi creşterii costurilor la energie faţă de obiectivele mai îndelungate precum trecerea la combustibili fără emisii de carbon.
