Companii din întreaga lume lucrează la următoarea generație de internet. „Metaversul” sau „web3” ar putea revoluționa internetul așa cum îl cunoaștem.
La nivel tehnic, idealiștii din domeniul tehnologiei speră că tehnologia blockchain va contribui la construirea unei noi arhitecturi descentralizate care să stea la baza internetului. În această nouă eră a „web3”, utilizatorii vor deține controlul asupra datelor lor, a confidențialității și a ceea ce creează online.
În același timp, companii din întreaga lume lucrează la tehnologii care să revoluționeze modul în care navigăm pe internet.
Viziunea companiilor care lucrează cu noile tehnologii
În loc să parcurgă site-uri web sau aplicații, oamenii se vor plimba în curând în mod virtual printr-o versiune tridimensională a internetului, denumită „metaverse” – un fel de peisaj digital în care utilizatorii pot lucra, cumpăra lucruri sau se pot întâlni cu prietenii lor și unde realitățile fizice și digitale converg.
„Va fi un internet de tip „walk-in”, ca să spunem așa”, a declarat Constanze Osei, care conduce eforturile de politică socială și de inovare pentru Germania, Austria și Elveția în cadrul gigantului tehnologic american Meta.
Însă, în timp ce companii precum cea a sa investesc miliarde de dolari în dezvoltarea noii generații de internet, activiștii pentru drepturile digitale avertizează că firmele vor dori în cele din urmă să încaseze banii pe care i-au investit – și că acest lucru ar putea zădărnici eforturile de a oferi utilizatorilor mai multă putere asupra propriei lor persoane digitale.
„Metaversul ar putea deveni cel mai invaziv sistem de supraveghere creat vreodată”, a declarat Micaela Mantegna, un avocat argentinian și cercetător în domeniul drepturilor digitale.
Evoluția internetului
Pentru a înțelege unde ar putea greși următoarea generație de internet, este util să ne uităm la modul în care am ajuns aici.
Încă din anii 1960, cercetătorii au început să conecteze calculatoare din întreaga lume. Dar abia în anii 1990, inventarea world-wide-web și a browserelor web a făcut ca rețeaua să fie disponibilă pentru oricine își permitea o conexiune la internet.
De atunci, internetul a schimbat fiecare aspect al societății, de la modul în care oamenii fac afaceri până la modul în care găsesc informații sau interacționează între ei.
„Totul s-a schimbat din cauza internetului”, a declarat Miriam Meckel, director executiv al Ada și profesor de comunicare corporativă la Universitatea St. Gallen din Elveția. „Și internetul în sine s-a schimbat, de asemenea”.
În prima fază a internetului, oamenii navigau pe internet de pe computerele lor desktop și navigau în principal prin intermediul motoarelor de căutare. Acest lucru s-a schimbat în anii 2000, odată cu apariția rețelelor sociale și a internetului mobil, dând naștere lumii online așa cum o cunoaștem astăzi.
În centrul acestui „web2” se află platformele online precum Facebook și Instagram de la Meta sau, mai recent, servicii de mesagerie precum Telegram.
Aceste platforme i-au ajutat pe disidenții din regimurile autoritare să organizeze proteste sau să dea o voce grupurilor marginalizate. Dar dezvăluiri precum scandalul Cambridge Analytica din 2018 au arătat că acestea sunt, de asemenea, folosite pentru a răspândi ura, a amplifica dezinformarea și a influența alegerile „democratice”.
Între timp, un număr mic de companii Big Tech, precum Meta sau Alphabet, compania mamă a Google, au ajuns să domine segmentele respective ale economiei internetului.
Mai multă putere pentru utilizatori
Pentru a transfera puterea înapoi către indivizi și comunități, oameni precum autorul Shermin Voshmgir au propus reconstruirea web-ului cu blockchain-uri publice descentralizate – baze de date care pot fi căutate de toată lumea și partajate pe computere din întreaga lume.
Un astfel de „web3” ar fi controlat în mod colectiv de către utilizatori, mai degrabă decât de câțiva paznici puternici, conform acestei idei, ceea ce ar facilita, de exemplu, câștigarea unui profit de către creatorii care își publică lucrările online.
Nu toată lumea este convinsă: Jürgen Geuter, un teoretician al internetului din Berlin, cunoscut online sub pseudonimul „tante”, se îndoiește că o arhitectură descentralizată este suficientă pentru a transfera puterea înapoi către utilizatori. El a arătat cu degetul spre criptomonede, un domeniu în care câteva companii câștigă milioane de euro dezvoltând software-ul necesar pentru a accesa rețeaua descentralizată de bază.
„Tehnologia nu este niciodată neutră”, a spus Geuter.
