Economia Chinei a crescut într-un ritm lent în al doilea trimestru, pe măsură ce cererea a slăbit atât în țară, cât și în străinătate, iar impulsul post-COVID a scăzut rapid și a crescut presiunea asupra factorilor de decizie politică pentru a oferi mai multe stimulente pentru a susține activitatea.
Autoritățile chineze se confruntă cu o sarcină dificilă în încercarea de a menține redresarea economică pe drumul cel bun și de a limita șomajul, deoarece orice stimulent agresiv ar putea alimenta riscurile de îndatorare și denaturările structurale.
Produsul intern brut a crescut cu doar 0,8% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, pe o bază ajustată sezonier, potrivit datelor publicate luni de Biroul Național de Statistică, față de așteptările analiștilor într-un sondaj Reuters, care estimau o creștere de 0,5% și comparativ cu o expansiune de 2,2% în primul trimestru.
În ritm anual, PIB-ul a crescut cu 6,3% în trimestrul al doilea, accelerând de la 4,5% în primele trei luni ale anului, dar rata a fost mult sub prognoza de creștere de 7,3%. Cele mai recente date atrag atenția asupra riscului ca China să nu-și atingă ținta modestă de creștere de 5% pentru 2023, spun unii economiști. Datele mai punctuale din iunie, care au fost publicate în paralel cu cifrele privind PIB-ul, au arătat că vânzările cu amănuntul din China au crescut cu 3,1%, încetinind brusc de la un salt de 12,7% în mai. Analiștii se așteptau la o creștere de 3,2%.
Creșterea producției industriale s-a accelerat în mod neașteptat la 4,4% luna trecută, de la 3,5% înregistrat în luna mai, dar cererea rămâne slabă, potrivit Reuters.
