Războiul din Ucraina, a afectat atât situaţia economică, cât şi turismul în Egipt. Premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric.
Piaţă Tahrir din Cairo rămâne în întuneric. Criza energetică şi-a spus cuvântul şi în Egipt
Sectorul turismului, vital pentru Egipt, a fost de asemenea afectat de conflict, reducând fluxul turiştilor într-o ţară care suferă în continuare de pe urma revoluţiei din 2011 şi a pandemiei de COVID-19. În ultimele trei luni, creşterea economică s-a plafonat la 3,2%, comparativ cu 7,7% în urmă cu un an.
Pentru a compensa, premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric, a spus el. În opinia guvernului, măsura, care este extrem de criticată, are ca obiectiv „reducerea cu 15% a cantităţii de gaz natural trimis în centralele electrice într-un an” pentru a o exporta în schimbul dolarilor.
Deşi Egiptul reuşeşte din 2018 să îşi asigure singura necesarul de gaz, economisind în fiecare lună 220 de milioane de dolari care ar fi mers pe importuri, acum vrea să devină un exportator major.
Scăderea rezervelor valutare este una din problemele majore
Însă, potrivit economistului Hani Genena, problema vine din altă parte.
„Valoarea lirei egiptene este crescută artificial, ceea ce determină (statul) să se împrumute în străinătate, existând riscul să ajungă în impas în momentul rambursării”, explică el pentru AFP.
El atrage atenţia că de o săptămână deja „băncile nu mai pot să le plătească importatorilor în dolari”.
Rezervele în valută au ajuns în prezent la 33,1 miliarde de dolari, comparativ cu 41 de miliarde în februarie
Deşi Cairo cere pentru a patra oară în şase ani un împrumut de la FMI, „trebuie să accelereze negocierile”, pledează Genena. În şase săptămâni, Egiptul „trebuie să facă reforme dure pe termen scurt, care să-i permită să recupereze dolari”, afirmă specialistul, scrie Agerpres.
Două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc în sărăcie
În 2016, Egiptul a obţinut un împrumut de 12 miliarde de dolari de la FMI în schimbul unei devalorizări brutale şi a unor măsuri de securitate. Apoi, în 2020, alte două credite, de 5,4 şi 2,8 miliarde de dolari.
De această dată, Egiptul negociază să obţină mai mult, în contextul în care două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt pe punctul să ajungă acolo.
Conform media locale, exact devalorizarea blochează negocierile cu FMI.
