În toată România este la fel. Dar astăzi ne vor referi doar la analiza efectuată în regiunea Moldovei. Opt comune din judeţul Iaşi se confruntă cu o lipsă acută a medicilor de familie, situație care persistă de mai mulţi ani.
Pentru a rezolva situația dramatică din sate, CJAS propune un ”spor de țară” pentru medicii de familie. Ce presupune această idee
În satele moldovenești Răchiteni, Ion Neculce, Ipatele şi Cucuteni nu există nici măcar un singur medic de familie, deşi aceste comune au între 1.300 şi chiar 5.800 de locuitori, cum este cazul localităţii Ion Neculce.
Situația este la fel de tristă și în celelalte comune, Tătăruşi şi Sireţel, unde găsim câte un medic de familie, care raportat la numărul populaţiei demonstrează că ar mai fi nevoie de cel puţin unul, având în vedere că sunt localităţi cu peste 4.000 de locuitori. În satele Lungani şi Dagâţa sunt câte doi medici, cu un număr mare de locuitori, dar aceștia sunt, de asemenea, insuficienți.
Ce zic reprezentanții Casei de Asigurări
Reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi spun însă că este vorba despre o lipsă care exista şi în anii anteriori.
„Aceste localităţi deficitare se revizuiesc în fiecare an cu ocazia contractării serviciilor în anul respectiv, sunt aproximativ aceleaşi care existau şi în anii anteriori. Localităţile fără medic sunt în proximitatea altor localităţi care au medic, cum este cazul Ion Neculce, de lângă Târgu Frumos.
Una dintre cauze este că medicii nu le consideră atractive pentru a-şi deschide cabinete acolo. Unii medici de la sate cumpără praxisuri în mediul urban, iar cei tineri nu vor să meargă la sate.
Mulţi pleacă în străinătate imediat ce termină studiile, probabil că cifrele de şcolarizare se vor modifica în anii următori pentru că foarte mulţi medici sunt la o vârstă înaintată, adică în câţiva ani vor ajunge la pensionare”, a spus Radu Ţibichi, directorul general al CJAS Iaşi, citat de ZdI.
Lumina de la capătul tunelului: soluția CJAS
Pentru a fi atraşi medicii tineri sunt acordate stimulente pentru condiţii deosebite, cum ar fi „sporul de zonă”. Astfel, medicii din mediul rural pot primi pe lângă bugetul alocat de CJAS şi un spor care variază în funcţie de problemele din zona respectivă, cum ar fi distanţa cabinetului faţă de o unitate de primire a urgenţelor, de alimentarea cu apă, asigurarea căldurii sau de distanţa faţă de un oraş, în Iaşi fiind vorba de sporuri şi de până la 37%.
„La aceste sporuri se mai adaugă şi stimulentele pe care le acordă primăria din localitate şi devine o activitate care poate aduce beneficii şi chiar profit chiar dacă numărul populaţiei de acolo nu este suficient. În legislaţie sunt prevăzute şi sporuri de până la 200%, dar asta e valabil doar în Delta Dunării unde sunt probleme şi mai mari.
Iaşul nu stă atât de rău la acest capitol, situaţia este şi mai dificilă în judeţele din jur, cum ar fi Botoşani sau Vaslui, însă este un fenomen care ar trebui să ne preocupe mai mult. Mai ales în perspectiva anilor care urmează şi a faptului că mulţi medici sunt aproape de pensionare.
Legislaţia existentă nici nu a încurajat tinerii să urmeze o specialitate de tipul acesta, pentru că un tânăr absolvent de facultate nu are mii de euro pentru a cumpăra un praxis de la un medic. Ar trebui să existe o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte preluarea unor cabinete”, a mai precizat Radu Ţibichi.
