După ce Tribunalul Constanța a respins solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei, ÎPS Teodosie i-a scris premierului Ludovic Orban o scrisoare pe i-a trimis-o ca semn de protest la această decizie.
În epistolă, ÎPS Teodosie afirmă că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Andrei să fie călcat în picioare.
„Ce veți face? Ne veți bate, amenda, aresta și executa?”, întreba ÎPS Teodosie, amintind inclusiv de revoluția din 1989: „Nu subestimați dorința oamenilor de a striga în stradă”.
Reacția Patriarhiei Române
De asemenea, și Patriarhia Română a reacționat susținând că Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să implice.
„Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional.
Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este Secretariatul de Stat pentru Culte”, transmite Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
„O datorie a statului este să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea”, mai spune Vasile Bănescu.
„Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci „Secretariatul de Stat pentru Culte” are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/ Ahiepiscopia Tomisului va fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei”, adaugă sursa citată.
Care este obligația statului român
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române încheie mesajul spunând că statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia: „Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog.
Acestea, în orice democrație autentică, nu sunt nici anexe ale statului, nici adversare ale acestuia, ci, așa cum bine s-a văzut în contextul crunt al pandemiei, partenerele sale sociale cele mai eficace.
Dialogul care trebuie purtat cu reprezentanții cultelor, ai Bisericii, este prin natura și intenția lui firească unul benefic pentru toate părțile implicate în el. Deci pentru sănătatea democratică și socială a întregii noastre societăți”, se arată în comunicatul Patriarhiei Române.
