Pe capul Marelui Sfinx există o pată, dar și o ușă secretă. Totul e bine ascuns. Sfincși avem și în România. Foto

Există lucruri mai puțin știute, care au fost ascunse de ochii lumii. Cei care le-au descoperit au fost trecuți cu vederea. Este și cazul poveștii adevărate, pe care o redăm în cele ce urmează.

Pe capul Marelui Sfinx există o pată, dar și o ușă secretă. Totul e bine ascuns. Sfincși avem și în România. Foto

Există o fotografie realizată de la înălțime a marelui Sfinx. S-a reușit fotografierea aeriană, deși în zonă există restricții. De sus s-a putut vedea că în partea de sus a capului, există o pată rotundă de o culoare mai deschisă decât restul construcției per ansamblu.

Marele Sfinx de la Giza este o statuie gigantică din calcar, înfățisând un leu cu cap de om. Statuia face parte din ansamblul monumentelor de pe platoul Giza, fiind situată la vest de fluviul Nil. Chipul sfinxului este considerat a-l reprezenta pe faraonul Khafra. Monumentul măsoară 73 de metri în lungime, 20 de metri în înălțime și 19 metri în lățime.

Fotografia de la înălțime, o imagine rară. Foto: pinterest

În 1914, profesorul George A. Reisner de la Universitatea Harvard a excavat gaura de pe capul Sfinxului. El s-a întors cu o poveste incredibilă. Chiar dacă a arătat imagini la acea vreme, foarte mulți nu l-au crezut. Ca să vorbim despre falsificarea fotografiilor este absolut imposibil, în 1914 nu exista Photoshop.

Dar existau încă de pe atunci ziare și culmea, oameni chiar le citeau! În 1914, ziarele din întreaga lume au relatat descoperirile sale, inclusiv un templu al Soarelui și, de asemenea, sarcofagul primului faraon #Menes. Aceste descoperiri au fost șterse acum din cărțile de istorie, iar autoritățile egiptene neagă, în prezent, existența camerelor Sfinxului.

Dar câți sfincși avem oare și noi, în România

Cel mai cunoscut este Sfinxul din Bucegi, însă în țară există cel puțin alți nouă megaliți, dar care nu sunt la fel de mult promovați. Spre deosebire de cei egipteni, sfincșii ”români” sunt considerați a fi o creație a naturii, pentru că ei au luat naștere în urma eroziunii vântului și a ploilor.

Despre această formațiune din munții Bucegi se spune că ar avea legătură cu civilizația dacilor și cu forme de energie care ar depăși imaginația umană.

Sfinxul Bratocei

Sfinxul Bratocei este descris ca fiind un megalit antropomorf din Munții Ciucaș. Formațiunea se află la peste 1.600 de metri altitudine și reprezintă o atracție pentru cei care cutreieră cărările de munte.

Sfinxul din Retezat

Sfintul din Retezat este un bloc din granit care se află pe valea glaciară a Lacului Stânișoara. Formațiunea ar fi fost erodată și transportată de un ghețar în urmă cu mii de ani. Mulți oameni cred că sfinxul se asemănă cu chipul unui dac pentru că i s-ar distinge ochii, nasul, dar și o posibilă căciulă tradițională așezată pe cap.

Urmează în listă, Sfinxul de la Buștea, cu un chip, de asemenea, tare ciudat. Considerat un monument al naturii, Sfinxul de la Buștea se află la 1239 de metri altitudine, în Masivul Breazău, o zonă pitorească a județului Buzău.

Stânca sau Sfinxul Dracului

Un alt sfinx la fel de misterios este și cel care are numele de Stânca sau Sfinxul Dracului, din localitatea Hilda, județul Sălaj. Acesta este compus din pietre masive care au fost erodate de vânt.

Legenda locului spune că bizara creație a naturii a luat naștere după ce Dumnezeu a făcut un pariu cu diavolul. Diavolul, care voia să pună stăpânire pe întreaga planetă, i-a spus lui Dumnezeu că până în zori va putea să fure o stâncă din vârful muntelui.

Necuratul ar fi reușit să despindă stânca de pe munte, însă, în timp ce o căra, s-a speriat atât de tare încât a scăpat-o în locul în care se află și acum. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii din regiunea respectivă au botezat-o Stânca sau Sfinxul dracului.

Sfinxul din Munții Igniș

Sfinxul din Munții Igniș află în județul Maramureș și este alcătuit din roci vulcanice. Aceasta se asemănă cu chipul unui om care ar putea o căciulă uriașă pe cap. Unii oameni spun că ar fi vorba despre un dac ce ar veghea și astăzi asupra zonei.

Sfinxul din Măcin

Șlefuit de vânt în urmă cu sute de ani, Sfinxul din Măcin pare că se asemănă cu chipul unui bărbat îngândurat, plin de riduri care privește cu ochii în jos, spre pământ. Formațiunea inedită se află în Munții Dobrogei, în zona vârfului Măcin.

Sfinxul din Munții Călimani

Sfinxul din Munții Călimani se spune că s-ar asemăna cu bătrân cu chipul brăzdat de riduri și cu o barbă imensă. Legenda spune că ar fi vorba despre unul dintre cei 12 apostoli care ar veghea și acum Munții Călimani.

Sfinxul ”Piatra Lăcrimată”

Piatra Lăcrimată este consideratăa fi și ea un sfinx și se află în Munții Ceahlău. Ea atrage turiști din toată lumea tocmai pentru că s-ar asemăna cu un om care plânge. Legenda transmisă din bătrâni spune că stânca ar reprezenta chipul unui îndrăgostit care și-ar pierdut iubita pe care o plânge neîncetat.

Sfinxul bănățean

Sfinxul de la Topleț sau Sfinxul Bănățean îl găsim pe Valea Cernei. Seamănă foarte bine cu un dac încruntat, fiind cea mai spectaculoasă stâncă antropomorfă din țara noastră.

Munții din România au dat naștere mai multor legende, fiind învăluiți în mister. Teoriile apărute au fost contestate și chiar ironizate în spațiul public, dar unii specialiști susțin că în aceste legende ar putea să existe un sâmbure de adevăr, potrivit retesivedete.ro.

Foto: pixabay (deschidere)